Reporter: Doamna Lavinia Craioveanu, sunteți membră a Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019. Este România pregătită pentru preluarea președinției ?
L. Craioveanu: Categoric, da. Și pot susține cu argumente. Pregătirile au început încă din septembrie 2017, când România a organizat prima reuniune a trio-ului din care facem parte împreună cu Finlanda și Croația, În luna ianuarie a acestui an am inițiat și organizat cea de-a doua reuniune chiar la București, urmată de foarte multe întrevederi oficiale, având aceeași temă. În luna iulie a fost finalizată și trimisă Secretarului General al Consiliului Uniunii Europei, spre informarea statelor partenere, contribuția țării noastre la programul comun. În al doilea rând s-au intensificat contactele la nivel politic și tehnic cu instituțiile europene (Comisia Europeană, Parlamentul European și, evident, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene). Aș vrea să explicăm foarte clar ce trebuie să facă România ca deținătoare a președinției Consiliului Uniunii Europene. Președinția este deținută pe perioade de 18 luni de grupuri de câte trei țări, prin rotație câte șase luni fiecare. În prezent, trio-ul este format de către Bulgaria, Estonia și Austria, de experiența cărora beneficiem. Așa cum știți, România exercită președinția din umbră, asistând Austria. România stabilește programul general împreună cu Finlanda și Croația, detaliind propria strategie în primele șase luni ale anului viitor privind principalele subiecte și aspecte majore ce vor fi abordate de Consiliu, ceea ce deja s-a și întâmplat. Rolul, pe care țara noastră îl va deține la începutul lui 2019 este de maximă importanță. Să nu uităm că trio-ul din care România face parte își va derula activitatea în perioada a două cicluri legislative, în contextul alegerilor parlamentare europene din luna mai și, că în mandatul României, se va stabili bugetul și viitorul Uniunii Europei.
Reporter: Vă mențineți punctul de vedere exprimat în cadrul consultărilor de la Craiova? O Europă cu două viteze sau o Europă a coeziunii, convergenței?
L. Craioveanu: Uniunea Europeană a fost creată pentru a deveni o putere economică la nivel mondial și pentru ca cetățenii tuturor statelor membre să aibă un trai mai bun. Până în acest moment discrepanțele dintre state s-au atenuat și eu cred că în viitorul apropiat acestea trebuie să dispară. Schimbarea conceptului de Uniune Europeană, una a coeziunii și convergenței, cu o UE cu două viteze, în care statele membre să fie împărțite în categorii, ar crea un disconfort pentru statele din categoria inferioară, viteza a doua și nu ar aduce nimic bun. Așadar, susțin categoric o Europă a convergenței și coeziunii, în care politicile adoptate la nivel european să aibă în vedere bunăstarea și respectarea drepturilor tuturor cetățenilor Europei, cu păstrarea identității naționale și respectarea valorilor naționale și promovarea lor în plan european. În al doilea rând, eu cred că avem nevoie de o Europă a siguranței, având în vedere atentatele, fiind necesară o politică care să garanteze siguranța cetățenilor în interiorul granițelor. De altfel, aceste două aspect se regăsesc printre tematicile propuse de țara noastră pentru președinția Consiliului Uniunii Europene, alături de Europa- actor global în cadrul politicilor la nivel mondial și Europa valorilor comune.
Susțin cu tărie, așa cum am precizat în cadrul dezbaterilor și consultărilor, care au avut loc pe această temă, că viitorul UE trebuie să rămână unul în care toți partenerii să fie egali în drepturi și în luarea deciziei la nivelul Uniunii și consider că propunerea legată de o Uniune Europeană cu mai multe viteze este una care ar putea duce la adâncirea discrepanțelor dintre statele membre și poate chiar la viitoare episoade, gen Brexit, care nu fac decât să zdruncine echilibrul UE și să-i pună în pericol însăși existența.
Reporter: Are România capacitatea de a organiza această președinție?
L. Craioveanu: În ceea ce privește logistica au fost identificate locațiile de desfășurare și a fost stabilit mecanismul de lucru, având în vedere că vor avea loc 1400 de reuniuni formale și informale la Brussels, Strasbourg și Luxembourg, iar în România vor fi organizate 300 de evenimente în toată țara. La Craiova, unul din cele mai importante evenimente, va fi organizarea reuniunii reprezentanților industriei europene de automobile.
În ceea ce privește resursa umană, 1700 de funcționari și-au început pregătirea, încă din 2017 și în plus, s-a inițiat un program-pilot ”Voluntari ai Președinției Consiliului Uniunii Europei”, un program de internship, care oferă posibilitatea oricărei persoane să cunoască și să se implice în mecanismele decizionale la nivelul Uniunii.
Reporter: Ce a făcut România, concret, pentru preluarea președinției?
L. Craioveanu: În primul rând, și-a stabilit prioritățile, obiectivele, și-a asigurat o preluare foarte rapidă și puternică a președinției, și-a asigurat infrastructura și resursa umană necesară, a stabilit logoul prin consultări publice și motto-ul- ”Coeziunea, o valoare comună europeană”, în urma unui concurs. Mă bucur că un elev de 15 ani a fost desemnat câștigător, relevând că elevii sunt implicați și interesați de viitorul Uniunii Europene. Orice decizie care se ia la nivelul UE ne afectează și pe noi. Un argument că România acordă o importanță deosebită pentru preluarea și exercitarea președinției Consiliului Uniunii Europei este și înființarea consiliului interministerial, format din personalități, specialiști și factori de decizie importanți ai țării.
Premierul însuși monitorizează atent stadiul pregătirilor și comunică permanent opiniei publice, dar și celorlalte instituții, Parlament, Administrație Prezidențială, stadiul acestor pregătiri.
Am stabilit calendarul următoarelor activități. Totul s-a realizat ca urmare a unor îndelungate dezbateri și consultări la toate nivelurile.
Reporter: Care a fost rolul dezbaterii de la Craiova de la începutul lunii cu ministrul delegat pentru Afaceri Europene, la care ați participat și dumneavoastră?
L. Craioveanu: Mă bucur că aceste dezbateri au avut loc la Craiova, în zona Olteniei, pentru că noi trebuie să avem un cuvânt de spus în ceea ce privește politicile pe care UE le va adopta. Ne dorim ca cetățenii români să beneficieze de aceleași drepturi cu cetățenii din oricare alt stat membru. De altfel, în cadrul dezbaterii, am dat exemplul subvențiilor pentru agricultori, care în acest moment sunt diferite între statele europene și i-am cerut ministrului să susțină păstrarea acestor subvenții și pentrul exercițiul financiar următor și egalizarea lor pentru toți cetățenii UE.
Întâlnirea de la începutul lunii august, „Europa convergenței: Ocupare și drepturi sociale“, a ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu cu reprezentanții autorităților publice locale și județene, administrative, academice și ai cetățenilor din județul Dolj, face parte dintr-o serie de consultări, inițiate în luna mai a acestui an, „Consultări cetățenești pentru viitorul Uniunii Europene“, cu scopul dezbaterii liniilor prioritare viitoare ale proiectului comunitar și se înscrie în cadrul general de inițiativă lansată la nivel european și asumată la nivelul statelor membre. Discuțiile au fost incitante, productive, reieșind necesitatea armonizării politicilor sociale ale tuturor statelor membre, în interesul comun al tuturor. Principalul beneficiu al aderării României la Uniunea Europeană a fost acela al mobilității, fiind importantă consolidarea drepturilor cetățenilor români și accesul egal și nediscriminatoriu la servicii. Din fericire, la nivelul Ministerului Muncii, s-au făcut progrese esențiale. În România, în ceea ce privește politica de ocupare și politica de protecție socială putem spune că vedem deja rezultate fabuloase. Ne aflăm în momentul în care nivelul șomajului a ajuns la cel mai mic nivel în ultimii 29 de ani, există programe guvernamentale prin care e stimulată angajarea tinerilor, a șomerilor și a persoanelor cu dizabilități prin acordarea de subvenții angajatorilor iar cuantumul ajutoarelor sociale a crescut ca și al pensiilor. Toate acestea se datorează în cea mai mare parte ministrului oltean, Lia Olguța Vasilescu. Concluziile dezbaterilor naționale vor fi prezentate în luna octombrie la București. Mai mult decât atât, vreau să precizez că au loc frecvent astfel de dezbateri, la nivelul comisiilor speciale interministeriale și ale Parlamentului, unde s-a ajuns la consens politic.
Reporter: Ce importanță are pentru noi, ca țară, acest mandat?
L. Craioveanu: Numai faptul că vor avea loc în țara noastră peste 300 de evenimente, reprezintă o oportunitate pentru România de a arăta Europei adevărata valoare. Președinția Consiliului UE este a României și cooperarea și colaborarea tuturor nu poate fi decât în interesul nostru comun.
Trebuie să recunoaștem că, această responsabilitate va avea consecințe pe termen lung, nu numai la nivelul imaginii noastre în lume, dar și financiar, strategic sau chiar turistic. Stadiul pregătirilor este conform graficului de activități elaborat. De cât de bine ne vom achita și de acest rol, depinde locul nostru la masa oricăror negocieri viitoare. Suntem pregătiți să ducem la bun sfarșit, onorabil și profesionist, mandatul acordat în premieră României. Coeziune, armonizare și cooperare sunt cheia succesului în orice întreprindem pentru interesul comun al tuturor românilor.
