Tinerii din Centrul de Detenție Craiova împreună cu voluntarii din Asociația ANTER au organizat, miercuri, o expoxiție de obiecte realizate manual și au susținut un moment artistic inedit. Aceștia au dansat și au prezentat „povestea fetiței” și „copacul cu amintiri” concepute în timpul atelierelor din cadrul proiectului BE-FIT. Craiovenii prezenți în Piața Mihai Viteazul au avut ocazia să facă cunoștință atât cu protagoniștii activităților cât și cu rezultatul colaborării acestora.
„Scopul proiectului este de a facilita incluziunea socială în urma încheierii perioadei de detenție și de a trage un semnal de alarmă la nivel de comunitate referitor la lucrurile pe care le putem face cu ei pe perioada detenției. Voluntarii au desfășurat două mari categorii de activități. Unele au fost în incinta penitenciarului și celelalte au fost în exterior. Cele aflate în incită au fost organizate în mai multe workshopuri sportive, de dans și ateliere de lucru manual care s-au finalizat cu două cărți ce au în ele o poveste destul de emoționantă. Am făcut și ateliere de pictură, iar pentru a fi un lucru durabil am luat decizia de a picta alături de tinerii din penitenciar un perete. Acest proiect are alte trei stagii în urma lor. Am început cu penitenciarul, continuăm cu Liceul Odobleja și vom finaliza cu un ultim stagiu desfășurat de asemenea tot la Centrul de Detenție”, a precizat Georgiana Lontoș, președinte asociația ANTER.
Bligiu Raluca, educator la secția de fete în cadrul Centrului de Detenție Craiova, a precizat: „Suntem aici să prezentăm evenimentul final al proiectului derulat împreună cu voluntarii ANTER care s-a bazat pe reintegrarea persoanelor internate prin includerea lor în activitățile sociale și dobândirea de noi abilități specifice vârstei lor. Am lucrat două luni cu primul grup de voluntari, urmează o lună cu următorul grup de voluntari, o perioadă în care aceștia depun eforturi mari pentru procesul de reeducare și reintegare a tinerilor de la noi. Pe baza înscrierii, la cererea lor, voluntarii lucrează cu trei grupuri. Grupurile sunt formate în general din 10, 12 tineri poate și mai mulți, în funcție de activitatea care se desfășoară la ateliere împreună cu voluntarii. Avem ateliere de dans, de dezbateri, de reintegrare. Desfășurăm activități plăcute tinerilor, cum ar fi muzica și dansul, pentru a educa lucruri ce țin de caracter. Educi răbdarea, educi munca și o susții. Le spunem „Haideți să învățăm să muncim, chiar dacă nu suntem foarte buni, ne perfecționăm” și se vede. Ei realizează aprecierea pe care o primesc în urma lucrurilor realizate. Exponatele confecționate în cadrul atelierului ocupațional îmbină partea aplicativă a lucrurilor. Inițial la începerea proiectului am discutat despre ce vom face și am decis să facem o carte pentru că la ei cartea e un lucru străin, e ceva care nu prea a fost căutat. Această carte pe care am realizat-o le place și lor. Majoritatea celor care au lucrat au fost fete așa că am decis să expunem un vis al unei fetițe. În fiecare pagină avem personaj principal o fetiță care participă la un concurs, la o serbare, o fetiță care este cu mama ei într-o excursie, o fetiță care merge la circ. Discutăm despre partea frumoasă și emoționantă a fiecărui individ și în acest caz a fetiței. Poate s-a întâmplat în viața lor, sau poate nu, dar din moment ce le aștern pe hârtie o au de acum în subconștient și se va întâmpla. Totul s-a realizat împreună cu voluntarii. Dreamcatcher, simbolul regăsit în lucrări, este un simbol afro american care desemnează un obiect care este așezat alături de pat să alunge visele urâte. Copacul cu amintiri este una dintre lucrările băieților.”
Ea a adăugat că s-a lucrat intens cu tinerii deținuți și s-a încercat să li se explice de ce este important să ai un program al activităților zilnice.
„Am mers pe ceva inedit și ne-am gîndit că trebuie să intrăm în adâncimea lucrurilor și să ne dăm seama că poate acești tineri n-au realizat aceste lucruri care pentru noi sunt banale și le știm încă de la grădiniță. Trebuie să începem cu această etapă pe care ei poate au sărit-o. Schimbările se văd prin faptul că socializează mai mult și respectă regulile. Învață modul în care se respectă o regulă pentru că uneori le e greu să înțeleagă fie că trebuie să stea cuminți, fie să adoarmă la ora 10. Ei n-au mai făcut asta și le este greu să înțeleagă. Trebuie să le explici beneficiile. Dacă dormi de la 10, vei dormi mai mult și vei fi odihnit. Acesta e un program și trebuie să-l respecți. Încet, încet își modifică și își adaugă în caracter lucruri bune care le vor fi de mare ajutor în momentul eliberării. Sunt și cazuri în care e mai puternică voința lor decât intervenția noastră. Dar majoritatea sunt tineri care au înțeles că nu e bine și că pot face și altceva. Mulți n-au știut că mai există și altceva”, a continuat educatoarea.
Ana Maria are 21 de ani și este unul dintre tinerii din penitenciar care a lucrat cu voluntarii.
„Am avut foarte multe de învățat de la voluntari. Sunt internată în Centrul de Detenție pentru niște fapte foarte urâte, dar e o diferență foarte mare de atunci. Am evoluat, mi-am dezvoltat spiritul de echipă și limba engleză, pentru că ei vorbesc limba engleză am încercat să mă descurc și am vorbit cu ei în fiecare zi. Pentru acest dans am muncit mult. Am repetat zilnic, iar după ce plecau voluntarii repetam singuri în cameră. Mi-a plăcut foarte mult și suntem foarte bucuroși că la finalul acestei activități chiar am reușit să învățăm dansurile și ne-am sincronizat. Pe planșe am făcut fiecare din imaginația noastră câte o poveste despre o fetiță. Aș putea să dau exemplu o fetiță în prima zi de școală și o fetiță crescută de o bunică. Una dintre colegele mele și-a imaginat că este ziua ei de naștere, iar mama i-a cumpărat un ponei. Am lucrat foarte mult și au ieșit foarte frumoase”, a mărturisit ea.
La rândul său, o tânără din Portugalia, care face voluntariat în Craiova a precizat: „Nu este pentru prima dată când fac voluntariat, însă este o primă experiență să lucrez cu tinerii din centrele de detenție. La început am fost puțin îngrijorată de modul în care ar putea să reacționeze aceștia, având în vedere că au la activ diferite fapte care nu sunt tocmai în regulă. Am aflat că sunt oameni normali, care regretă ce au făcut și care au nevoie să se afirme într-un mod pozitiv. Am desfășurat un sondaj de opinie în rândul tinerilor din penitenciar și am aflat că fetele își doresc să aibă o profesie și să devină independente. Lucrând ca voluntar în proiect, mi-am dezvoltat anumite abilități pe partea de predare și cred că o să lucrez în domeniul acesta.”
Tinerii internați în Centrul de Detenție Craiova au diferite vârste, începând de la 16 ani, vârsta legală pentru care instanța decide internarea, continuând până la 30 ani, care este vârsta maximă până la care pot sta acolo pentru a executa pedeapsa.
