joi, noiembrie 21, 2024

Ultima ora

Sport

Editorial: HIMERE. UTOPII

Mihai MĂCEȘ

,,Propaganda are un singur obiectiv: să cucerească masele. Orice mijloc care promovează acest scop este bun; orice mijloc care îl stinghereşte este rău… dar masele sunt feminine. Ele nu ştiu decât de frică şi de ură”. Joseph Goebbles.
,, … în această societate (capitalistă) cei care lucrează nu agonisesc, iar cei care agonisesc nu lucrează”. Karl Marx
Am citat din doi clasici (fără ghilimele) ai secolelor trecute pentru a mă convinge că, la urma urmei, viaţa chiar e o Himeră. Himera provine din lat. chimaera; fr. chimère; it. chimera şi este, în mitologia greacă, un monstru tricefal, având un cap de leu, unul de capră și unul de șarpe. Este, în biologie sau genetică, rezultatul provenit din amestecarea celulelor a doi sau mai mulți zigoți distincți (vă dați seama ce conştiinţă umană rezultă în istorie din amestecarea a doi zigoţi bolnavi) şi o Utopie, adică o închipuire fără temei, o fantezie irealizabilă.
Utopia, în sensul cel mai larg al termenului, se referă la tentativa umană de a crea o societate perfectă, care nu există (încă). Ideile care ar putea schimba radical lumea noastră sunt denumite, adesea, utopice. „Utopie”, în sens ușor peiorativ, desemnează orice idee prea avansată, prea optimistă sau lipsită de realism, care pare la un moment dat imposibil de realizat (himeră). Termenul se referă, mai ales, la agregări de indivizi care s-au strâns împreună pentru a crea asemenea societăți (societăți utopice, secte, falanster). Etimologic, în limba greacă se traducea prin „ou-topos”, ceea ce înseamnă „fără loc”, „niciunde”. Utopie e un cuvânt telescopat, căci unește sensurile a două cuvinte, outopia (fără loc) și eutopia (loc bun). Treptat, în literatură, desemnează o specie a genului fantastic.
Din Istoria utopiei reţinem Utopia lui Th. Morus, bazată pe o republică, unde toate proprietățile erau comune, o versiune a Republicii, descrisă de Platon, în care existau numai părțile bune ale unei societăți, egalitatea perfectă sau lipsa războielor, (relele fuseseră deja eradicate, de exemplu: sărăcia, mizeria, boala). O societate cu legi puține, care nu avea avocați și nu-și trimitea cetățenii la război, (armata ei se baza pe mercenari recrutați din țări vecine). Unele idei ale lui Thomas Morus reflectă o nostalgie pentru trecutul medieval. Dar lucrurile dintr-o utopie sunt radicale, revoluționare, inspiraționale sau speculative. Astfel termenul de utopie a devenit un echivalent al idealismului, aşa că avem utopiile economice ale socialismului utopic, utopiile capitaliste, bazate pe economii libere, utopiile politice sau istorice (a păcii planetare ca unul dintre sfârșiturile istoriei), utopiile religioase (creștine sau islamice ale Grădinii Paradisului și Raiului), utopiile tehnologice sau științifice, care au loc în viitor, când, se crede că standarde avansate ale științei și tehnologiei vor transforma lumea după standarde utopice, vor elimina moartea și suferința, vor schimba natura umană și condiția umană. Dar, mai există şi o altă viziune, cea pesimistă, în care eu cred mai mult decât dumneavoastră, o viziune a „vizuinii”, aflată între somn şi vise (omul e singura fiinţă care are vise), despre care vom scrie în editorialul de miercuri.
*** Ștefan cel Mare: „Visul meu a fost să vă las ţara întreagă şi neştirbită. Căci o ţară, atâta timp cât îşi va avea hotarele ştirbite, va sângera mereu… Mulţi ne-au vrut îngenuncheaţi. Mulţi ni s-au dorit „eliberatori”, dar toţi urmăreau cum să ne facă robii lor. Trăim vremuri tulburi. Din toate părţile, fiare gata de pradă se uită cu ochi pohticioşi către biata ţară… Iar duşmanii ei sunt mai ales vecinii ei, care vor să-şi mărească ţările, care jinduiesc să vă aibă birnici. Toţi ne-ar vrea vasali şi birnici… Dacă vreţi ca fiii şi nepoţii voştri să mai vorbească limba noastră strămoşească, să nu o închinaţi străinilor. Aceştia, dacă vin, nu se mai duc din ţară. Au să vă treacă la altă credinţă şi au să vă impună să le vorbiţi limba şi jugul vă va fi dublu… Şi nu veţi fi stăpâni, ci străini în ţara voastră… Şi aş dormi la locul meu de veci împăcat, dacă aş şti că mi-aţi ascultat sfatul. Asta e ultima rugăminte a celuia care v-a fost mai mult decât un domn, v-a fost un părinte”.

 

 

Politica