30% dintre tinerele mămici din județul Dolj își alăptează copii, cel puțin în primele șase luni de viață ale bebelușului, procentul fiind în creștere în ultimii ani. Specialiștii în sănătate publică încearcă să le explice mamelor care sunt beneficiile alăptării la sân atât pentru ele, cât și pentru pruncii lor.
Cristina Cârstea
Începând din anul 1990, în peste 120 de țări, este celebrată „Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân”, ce are ca scop îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor din întreaga lume, prin promovarea şi încurajarea alăptării. Anul acesta, campania se desfășoară până pe 7 august sub sloganul „Alăptarea-fundament al vieții” şi vizează nutriția corespunzătoare a nou-născuților, până la vârsta de 2 ani.
„S-a dovedit ştiințific faptul că alimentația naturală are anumite beneficii asupra bebeluşului, asigurându-i o dezvoltare fizică, emoțională şi psihologică de foarte bună calitate. De asemenea, reies şi beneficii ce țin de confortul mamei, în sensul că alăptarea la sân este facilă, este mult mai uşor să alăptezi copilul decât să fierbi laptele sau să sterilizezi biberoanele, având posibilitatea de a-i oferi bebeluşului la orice oră atât lapte cât are nevoie, fără a-i restricționa mesele. Laptele, prin conținutul său de nutrienți şi anticorpi de la mamă, îi asigură bebeluşului o protecție împotriva unor afecțiuni frecvente la vârsta aceasta precum bolile alergice, bolile diareice şi bolile respiratorii”, a precizat, pentru Jurnalul Olteniei, dr. Narcisa Dinică, de la Compartimentul Promovarea Sănătăţii al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Dolj.
Pe lângă toate acestea, laptele matern poate preveni eventualele boli ce pot să apară, acesta „scade riscul copiilor de a suferi de obezitate, diabet zaharat sau boli cardiovasculare, iar pentru mamă s-a dovedit că o alăptare naturală, prelungită, până la un an, protejează de un cancer de sân, de un cancer de ovar, iar pe termen scurt se reface din punct de vedere al greutății corporale şi previne diabetul zaharat de tip doi”, după cum ne-a declarat doctorița Dinică.
Dușman al depresiei postpartum
Din punct de vedere psihologic, alăptarea nu înseamnă doar alimentație. Prin hrănirea bebeluşului cu laptele matern se crează o legătură specială între cei doi. Această legătură îl ajută pe copil în dezvoltarea sa intelectuală şi împiedica în acelaşi timp apariția depresiei postnatale la mamă.
„Legătura pe care o stabileşti între tine şi copil în momentul în care îl apropii la sân şi stai de vorbă cu el înseamnă mai mult decât alimentație, înseamnă dragoste, iubire, ataşament, emoție, ce au importanță în viața viitorului adult. Femeile care alaptează, stând foarte mult în preajma copilului, comunică cu el, împiedicând apariția fenomenului de depresie postpartum”, a precizat specialistul DSP Dolj.
Există din păcate câteva situații în care mama nu îşi poate hrăni copilul în mod natural. Printre acestea se numără femeile care fac chimioterapie, care au herpes, sau sunt sub tratament medicamentos ce nu le permite alăptarea. În acest caz este recomandat laptele praf.
Campania de promovare a alimentației la sân a dat rezultate, mai spune dr. Narcisa Dinică, numărul celor care aleg să alăpteze copii, cel puțin până la vârsta de șase luni, crescând în ultimii ani.
„De când mediatizăm acest eveniment, în județul Dolj a crescut numărul femeilor care alăptează exclusiv la sân, cel puțin până la vârsta de 6 luni. Din 2011 şi până acum numărul cazurilor dublându-se, plecând de la un procent de 11% şi ajungând la 30%. La nivel mondial numărul este mai mare, depinde însă de zonă, de nivelul de educație şi de situația financiară. Noi recomandăm alimentația exclusiv la sân până la 6 luni, cu posibilitatea de a merge până la un an, făcându-se diversificarea, astfel încât copilul să primească absolut toți nutrienți necesari pentru a se dezvolta armonios”, a spus medicul.
Pentru a înțelege toate aspectele legate de alăptare, femeile au parte de consiliere care „se începe în ultimul trimestru de sarcină, promovându-se alăptarea încă din primele ore de la naştere. Ele primesc ajutor în acest sens din partea medicului de familie care le monitorizează, din partea medicului specialist, a asistenților comunitari şi mediatorilor sanitari. Medicul de familie le învață cum să alăpteze, ritmul de alăptare, cum să-l pună la sân şi cum recunoaşte dacă copilul s-a săturat”, a mai precizat dr. Narcisa Dinică.
Campania de încurajare a alimenației la sân are ca scop o creştere a nivelului de informare, în special în rândul mamelor tinere, care nu dețin foarte multe informații referitoare la necesitatea alăptării şi de asemenea să reducă riscurile decesului infantil şi matern.
