În timp ce doljenii fac demersuri pentru a împiedica înființarea unui depozit de deșeuri nucleare în țara vecină și chiar pentru a închide centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria inaugurează aici o fabrică de tratare a deșeurilor radioactive care folosește plasma. Anunțul a fost făcut de Comisia Europeană, care susține că unitatea inaugurată de bulgari la Kozlodui beneficiază de o metodă inovativă care ar urma să diminueze semnificativ volumul deșeurilor nucleare.
Tehnologia diminuează semnificativ volumul deşeurilor radioactive de nivel redus şi mediu de la reactoarele 1, 2, 3 şi 4 ale centralei nucleare, care au fost închise în perioada 2002 – 2006, şi de la reactoarele 5 şi 6, care sunt operaţionale, notează Agerpres, care citează Comisia Europeană. Lichidele şi materialele organice sunt evaporate, astfel încât produsul final nu conţine nimic organic, iar tehnologia permite tratarea deşeurilor cu un risc minim de contaminare radioactivă, mai scrie sursa citată.
Fabrica este deţinută în comun de firma spaniolă Iberdrola Ingeniería y Construcción şi de cea belgiană Belgoprocess şi va fi operată de State Enterprise Radioactive Waste (SERAW), instituţia responsabilă pentru dezafectarea reactoarelor 1, 2, 3 şi 4 de la Kozlodui, informează Agerpres, care mai notează, citând site-ul compelo.com, că valoarea investiţiei de la Kozlodui este de 31 de milioane de euro.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este finanţatorul depozitului pentru deşeuri radioactive de la Kozlodui, prin KIDSF (Kozloduy International Decommissioning Support Fund).
Situată la malul Dunării, centrala de la Kozlodui dispune de reactoare cu apă presurizată VVER, de fabricaţie sovietică, şi furnizează circa o treime din energia ţării, mai notează Agerpres.
Plângeri și proteste
Românii, mai cu seamă doljenii, încearcă să împiedice construcția unui nou depozit de deșeuri nucleare pe care țara vecină intenționează să îl ridice la Radiana. Au fost și proteste în Craiova chiar și pentru închiderea centralei de la Kozlodui. Motivul este acela că sănătatea doljenilor este pusă în pericol.
Platforma Civică anti Kozlodui, înființată în Craiova, a făcut demersuri serioase pentru împiedicarea construcției depozitului de la Radiana. Între altele, a depus o plângere la finanțatorul bulgarilor, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Luna trecută, doi reprezentanți ai BERD au fost venit în Craiova pentru a asculta punctul de vedere al celor care au depus plângerea.
„Leonardo d`Urso și Olga Vasiliev, oficialii desemnați de Oficiul Project Complaint Mechanism (PCM) s-au întâlnit cu membrii Acțiunii pentru Renașterea Craiovei (ARC), ai Asociației Civice pentru Viață (ACpV), Pro Democrația – Club Craiova și C.R.O.N.O., fondatorii Platformei Civice, dar și cu alți membri ai societății civile locale și cu câțiva reprezentanți ai comunității bulgare, într-o întâlnire care a durat aproape trei ore și în cadrul căreia au fost abordate principalele preocupări cu privire la depozitul pentru deșeuri radioactive care legitimează continuarea procedurii de anchetă la nivelul BERD. Leonardo d`Urso și Olga Vasiliev au explicat cum funcționează mecanismul pentru reclamații și au specificat că BERD, dar și compania responsabilă de construcția depozitului, SERAW, au fost contactate pentru un punct de vedere oficial. În cadrul evaluării, va fi efectuată o vizită și la Kozlodui pentru discuții cu compania. În dialogul cu cei doi oficiali desemnați, Platforma Civică a evidențiat riscurile tehnice implicate de construirea depozitului de 350.000 de tone la doar 4 kilometri de Dunăre, problemele de sănătate implicate de expunerea la factorii radioactivi, dar și lipsa de transparență a autorităților și a companiei care construiește depozitul și încălcarea convențiilor internaționale. Coroborate cu politicile de mediu și sociale ale BERD, argumentele au susținut eligibilitatea plângerii și necesitatea continuării procedurii”, au arătat, într-un comunicat de presă, reprezentanții Platformei Civice anti Kozlodui.
În cadrul discuțiilor, Borislav Sandov, reprezentantul organizației Nuclear Transparency Watch, Sofia, a afirmat că amplasarea unui al doilea sit nuclear lângă altul deja existent ridică riscurile și îndepărtează și mai mult investitorii.
„Regiunea în care este amplasată centrala nucleară este cea mai săracă regiune din Europa, nu doar din Bulgaria. Situl de la Radiana, lângă Kozlodui, a fost ales după ce din șapte locații propuse au rămas doar trei care îndeplineau condițiile geologice. Se pare că la celelalte două locuitorii s-au opus. La Radiana nu s-a întâmpinat suficientă opoziție din cauza dependenței financiare, pentru că foarte mulți oameni lucrează la centrala nucleară”, a spus acesta.
Petar Kardjilov, expert în comunicare de criză, a tras un semnal de alarmă cu privire la tipul depozitului: „Deși autoritățile spun că este vorba de un depozit pentru deșeuri radioactive de nivel scăzut și mediu, au fost identificați patru izotopi de nivel înalt, foarte riscanți. Mai mult, reziduurile nucleare vor fi îngropate la o adâncime mică, de numai câțiva metri de suprafață. Gândiți-vă că Germania a construit un depozit la nu mai puțin de 1 kilometru adâncime!”.
Reprezentanții societății civile au adus în discuție procesul în curs din Bulgaria cu privire la evaluarea de impact asupra mediului care nu respectă prevederile convenției Espoo, după ce un alt proces legat de prima evaluare a fost câștigat, și au propus ca BERD să finanțeze și să supravegheze un astfel de studiu, pentru a se asigura că este realizat respectând toate prevederile legale.
În aprilie, aproximativ 400 de persoane au luat parte la un miting organizat în centrul Craiovei împotriva centralei nucleare de la Kozlodui și a construirii unui nou reactor nuclear la Radiana.
„Atragem atenția autorităților locale și centrale că drepturile noastre trebuie să fie efective, nu doar formale. Degeaba avem Articolul 34 din Constituție care ne asigură dreptul la sănătate, degeaba avem Articolul 35, care ne garantează dreptul la un mediu sănătos, dacă acestea nu sunt, în realitate, respectate. Așa cum noi toți, cei din această platformă civică, venim în spațiu public cu informații, la fel și autoritățile ar trebui să fie transparente, să ne furnizeze informațiile necesare și să nu mai evite problema referendumului, să nu mai neglijeze voința oamenilor. Nu vrem să creăm panică, dacă noi greșim, și ar fi bine să greșim, autoritățile locale și centrale să vină și să dovedească acest lucru cu fapte concrete. Pe voi, craiovenii, vă rugăm să vă alăturați demersului nostru, să ne contactați, să ne transmiteți mesajele dumneavoastră, să vă implicați. Dacă vom fi mai mulți, vocea noastră va fi mai puternică”, a spus atunci av. Lucian Săuleanu, președinte ARC și cofondator al Platformei Civice.
Tot atunci, conf.univ.dr. Luminiţa Simoiu, inginer chimist, a afirmat că centralele nucleare şi depozitele radioactive pun în pericol viața cetățenilor.
„Predau o disciplină care are legătură cu acest subiect şi vreau să spun că populaţia trebuie să cunoască dinainte ce se întâmplă pentru că este important să se administreze iodură de potasiu, care trebuie administrată în cazul unui accident nuclear în prima oră de la producerea acestuia. La nivelul judeţului Dolj, unde suntem aproape de o centrală nucleară care poate sări oricând în aer, iodura de potasiu nu există. Iodura de potasiu este foarte importantă pentru glanda tiroidă care trebuie să se satureze cu iod neradioactiv şi să nu absoarbă iodul radioactiv”, a afirmat Luminița Simoiu, președinte al Asociației Civice pentru Viață.
Tot mai multe cazuri de cancer
Șefa Clinicii de Oncologie Pediatrică a Spitalului de Urgență Craiova, dr. Polixenia Stancu, a atras atenția cu privire la implicațiile medicale ale iradiațiilor.
„Știu ce înseamnă durerea, ce înseamnă grijile, ce înseamnă viața unei familii cu un copil bolnav de cancer, cu injecții, perfuzii, tratamente de lungă durată. Apar tot mai multe cazuri acum, apar și 4 cazuri de leucemie în același timp. Și în afara cancerului, apar malformații congenitale din cauza iradiațiilor. Dacă în privința factorilor genetici nu putem interveni, trebuie să luptăm să eliminăm factorii de mediu, precum radiațiile”, a spus dr. Stancu.
Unul dintre protestatari, Claudiu, un tânăr din Bechet, a vorbit, în aprilie, despre drama sa: „Nu cred că este cineva mai afectat ca mine aici. Sunt din Bechet, tatăl meu a murit acum două luni de leucemie acută la vârsta de 47 de ani, o vârstă atipică pentru o astfel de boală. Mama este suspectă de cancer tiroidian. Autoritățile habar nu au ce se întâmplă, îmi pare rău că nu se află aici mai multe persoane din zona de sud, de unde sunt, consiliul local nu s-a implicat.”
