Craiovenii care au trecut azi prin centrul urbei au avut parte de un spectacol inedit oferit de formaţiile de căluşari din judeţul Dolj, printre invitaţi aflându-se şi un grup de dansatori din Olt. După demonstraţiile din centrul Craiovei, căluşarii au pornit spre Parcul Nicolae Romanescu acolo unde au încântat publicul prezent cu frumuseţea dansului lor.
În Piaţa Mihai Viteazul din Craiova, căluşarii şi-au dat întâlnire la orele 9.30. După salutul specific şi rugăciunea care se face înainte de a-şi începe programul, căluşarii au întins o horă tradiţională în care şi craiovenii s-au prins cu drag. Programul a continuat cu scurte reprezentaţii din partea fiecărei cete de căluşari, demonstraţiile în întregimea lor fiind continuate în Parcul Nicolae Romanescu.
„Acel iepure pe care îl jucăm, spune tradiţia, înlătură spiritele rele”
La 77 de ani, Dumitru Segăceanu din Giurgiţa este tare mândru că încă mai poate dansa alături de tovarăşii lui acest joc tradiţional. A moştenit acest joc de la bunicul său şi ştie că dacă îl respectă, mai ales în Ziua de Rusalii, îi va merge bine tot anul. „De 10, 12 ani joc acest dans şi sunt fericit că încă mai pot face acest lucru. Am 77 de ani şi voi juca până îmi va permite sănătatea. Mă bucur să văd că se mai respectă tradiţia. La noi, în Giurgiţa, ne strângem şi facem repetiţii la pădure, cum îi spunem zonei. Eu am moştenit de la bunicul meu. Văd că şi tinerii vor să înveţe ceea ce este nemaipomenit. Noi suntem 12 persoane în formaţie. Acel iepure pe care îl jucăm, spune tradiţia, înlătură spiritele rele. Pelinul şi usturoiul aduc noroc pentru restul anului. Noi jucăm Căluşul în Ziua de Rusalii şi ştim că ne va merge bine tot anul”, a spus Dumitru Segăceanu.
Fraţi îndrăgostiţi de Căluş
Tot din Giurgiţa a venit la Craiova pentru a pune în lumină frumuseţea acestui dans din popor, Cristinel Iova. Are 13 ani şi nu i se pare greu să ţină pasul cu cei care au o experienţă deja. „Am 13 ani şi dansez de un an. Îl am pe fratele meu mai mare şi văzând la el am început şi eu să fac repetiţii. Aşa am ajuns să fac parte din formaţie şi nu o să renunţ. Tradiţia e frumoasă şi trebuie să o ducem mai departe fără să ne fie ruşine că ştim să jucăm ca în popor”, consideră Cristinel. 
„Căluşul diferă de la o zonă la alta prin felul vătafului”
Vătaful formaţiei de căluşari de la Ciupercenii Noi, căci aşa ne-a spus că se numeşte cel care se ocupă de organizarea grupului de dansatori, Aurel Vârtopeanu, îşi pune mare nădejde în tinerii din sat. Faptul că aceştia iubesc dansul popular este lucru mare, consideră vătaful din Ciuperceni. „Este al şaselea an în care prezentăm, organizat, acest dans popular. Am copii de toate vârstele în trupă care cu drag păşesc pe urmele celor cu experienţă şi sperăm ca astfel tradiţia să fie dusă mai departe. Mă bucur să văd că tinerii, că cei mici vin spre noi şi alocă timp pentru a prinde acest dans. La noi în sat încă se mai păstrează tradiţia, se mai păstrează jocul popular şi de aceea este mai uşor ca şi cei tineri să cunoască frumuseţea jocului. Avem în formaţie şase copii, cei mai mici având 10 ani. Facem repetiţii la Căminul Cultural Ciupercenii Noi şi suntem mulţumiţi de condiţiile de acolo. Mă bucur că pot transmite acest dans mai departe. Căluşul diferă de la o zonă la alta prin felul vătafului, prin felul cum s-a jucat în trecut şi a fost moştenit. Important este ca tradiţia să nu moară”, a povestit Aurel Vârtopeanu. 
Din 2005, Căluşul este înscris în Patrimoniul UNESCO
Potrivit Ameliei Etegan, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, Căluşul a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitătiii UNESCO, în anul 2005, după depunerea dosarului de solicitare de către România în anul 2002. În judeţul Dolj, Sărbătoarea „Alaiul Căluşului Oltenesc” a ajuns la ediţia a XX-a şi nu se va opri aici, după cum promit organizatorii. 
