Părinți, cadre didactice din județ și elevi doljeni au participat, joi, la o dezbatere organizată de către reprezentanții Platformei România 100, tema discutată fiind accesul copiilor la educație de calitate. Din dorința de a trece de la „gargară” la soluții pentru un viitor sănătos al sistemului de învățământ, cei prezenți în sală au adus în atenție problemele actuale ale actului educațional și au și venit cu idei de îmbunătățire a situației.
Cele mai mari două probleme ale învățământului sunt, din perspectiva elevilor doljeni prezenți la discuții, lipsa de comunicare dintre profesori și elevi, intervenind practic o robotizare a actului de studiu, conform căreia unul predă și celălalt (elevul – n.r.) memorează informația pentru a fi capabil să ia o notă bună la evaluare și programa școlară bazată pe un număr foarte mare de materii.
„Suntem obligați să învățăm materii care nu ne ajută. Suntem obligați să memorăm. Eu sunt de acord cu ideea potrivit căreia aceasta ajută pe linia culturii generale, dar toate au o limită. Îți faci și cultură generală până la liceu, hai până în clasa a X-a, dar apoi lasă elevul să se axeze pe ceea ce îi place. Eu sunt olimpic. Am fost la peste 300 de concursuri și nu sunt mândru de acest lucru. Cadrele didactice lucrează cu cei care au potențial, cu cei care fac performanță și tocmai de aceea am fost nevoit să merg la concursuri. Să mi se acorde atenție. Noi nu știm să lucrăm în echipă, din păcate. Evaluarea se face la limba română și matematică și automat nu o să mai vrea nimeni să facă performanță la fizică, de exemplu. Stau ore întregi, învăț merg la examene, la concursuri, le fac față dar nu mă aleg cu nimic dacă nu îmi place cu adevărat, doar că îmi crește puterea de memorare. Aceasta este marea problemă a sistemului nostru de învățământ”, a spus unul dintre tinerii craioveni, membru al Consiliului Județean al Elevilor Dolj.
Lucrul cu elevul, pierdere de timp?!
Elevii sunt de părere că este necesar să se pună accent pe educația juridică a tinerilor, pe educația sexuală sau rutieră în școli, realitatea demonstrând faptul că nici măcar la orele de dirigenție nu se discută așa cum ar fi indicat despre toate aceste aspecte.
„Este trist să auzi, și am tot auzit astfel de replici de la profesori, că elevul, lucrul cu elevul nu este nimic altceva doar un motiv pentru care ei sunt obligați să piardă șase sau opt ore pe zi. Nu ai ce căuta la catedră dacă ajungi să crezi acest lucru”, a completat o altă elevă.
Depolitizare, formarea continuă și lupta anti-corupție
În ceea ce-i privește pe părinți, aceștia consideră că o depolitizare a sistemului de învățământ ar fi un prim pas spre normalitate. Una dintre mămici a venit cu ideea ca și părinții să poată da votul pentru directorul unității școlare.
„Faptul că un director este numit de la Inspectorat nu ne ajută cu nimic. Mie, în calitate de părinte, îmi oferă zero control în absolut orice situație care apare. Abuzul de putere înseamnă temeri pentru părinți, am trăit acest sentiment. Am văzut acest lucru în grupul de părinți ai elevilor școlii unde învață fiica mea. Este trist că se petrec astfel de lucruri”, a spus una dintre mămici, la rândul său cadru didactic.
Semnalate au fost și importanța formării continue a celor care lucrează în învățământ, una dintre voci acuzând faptul că anumite cursuri pentru dascăli se fac doar pentru a mai bifa o acțiune de acest fel: „Nu înțeleg de ce se fac acele cursuri de management. Cum te ajută, pe tine ca profesor, în a lucra cu un copil. Se mulțumesc în a le dicta două trei pagini de material informativ și apoi să le dea teme. Nimeni nu îi ajută, de exemplu, cu o structură a unei compuneri. Le dă titlul și consideră că e suficient. Acasă lucrăm cot la cot cu cei mici”.
Corupția este o altă bubă a sistemului de învățământ, potrivit unui alt părinte participant la discuție. Acesta consideră că până nu vor dispărea pachetele și pungile care stabilesc notele din catalog, nu se poate vorbi despre calitate și competențe.
Demisie după 13 ani de stat la catedră
La rândul lor, cadrele didactice au avut puncte de vedere și au povestit experiențe care le-au determinat să renunțe la cariera de dascăl. În această situație se găsește o fostă profesoară de limba și literatura română care înfrântă de sistem, după 13 ani de încercări, a demisionat și s-a reorientat profesional.
„13 ani am fost profesor de limba și literatura română. În tot acest timp nu am reușit să prind un post prin titularizare. Am participat la examene, am luat note care îmi ofereau acest drept, dar din păcate știm cu toții care este situația acestor locuri la catedră. Din această cauză am demisionat”, a spus fosta profesoară.
„Trebuie să acționăm nu doar să să declarăm anumite intenții”
Moderatorul dezbaterii și reprezentant al Platformei România 100, Lucian-Bernd Săuleanu, avocat și decan al Baroului Dolj, a vorbit la rândul său despre realitatea actului educațional punctând rolul dezbaterii de la Craiova. „Este important pentru noi să vedem că foarte multe persoane ne-au trimis întrebări sau au venit cu anumite soluții. Sunt 80 de întrebări primite în format electronic, toate pe tema educației. Această temă nu a fost întâmplător aleasă. Elevii, tinerii, aceștia sunt viitorul României și de aceea ne dorim un act educațional de calitate. Este important să ne implicăm cu toții. Trebuie să acționăm nu doar să să declarăm anumite intenții sau proiecte. Prin aceste dezbateri încercăm să revitalizăm societatea civilă craioveană. Problemele sunt multe dar și noi putem mai mult. Este important să vrem, să ne dorim să acționăm”, a precizat Săuleanu.
