Primarul Craiovei, Mihail Genoiu, spune că susține toate demersurile făcute împotriva construirii depozitului de deșeuri de la Radiana și pentru închiderea centralei de la Kozlodui, dar că un referendum în acest sens, la nivelul municipiului, nu este oportun, cel puțin la acest moment. Poate că ar fi mai bună organizarea unui astfel de referendum la nivelul întregului județ, este de părere Mihail Genoiu.
La dezbaterea publică pe bugetul Craiovei pentru anul 2018, Luminița Simoiu, reprezentant al Alianței anti-Kozlodui, a solicitat, din nou, edilului șef al urbei introducerea ca propunere pentru bugetul pe 2018 a fondurilor necesare pentru organizarea referendumului referitor la obiectivele nucleare de la Kozlodui.
Primarul Craiovei, Mihai Genoiu, spune că susține demersurile făcute în privința închiderii centralei, dar că nu pune „căruța înaintea cailor”.
„Niciodată n-am fost împotriva a tot ceea ce ne stă în putință să nu avem un dezastru pentru că este dezastru. Statisticile pe care le-ați prezentat dumneavoastră sunt reale, statisticile date de oncologi sunt reale, tipurile de cancer care apar în mediul copiilor din zona noastră sunt clar speciale. Sunt tipuri total diferite față de restul cancerelor din țară la copii și niciodată n-o să mă opun oricăror demersuri de a opri aceste lucrări. Ceea ce pot eu să vă spun că nu trebuie să se încrânceneze nimeni, să pună căruța înaintea cailor. Pentru că dacă nu facem lucrurile raționale, în mod logic, nu facem pașii care trebuie, facem niște lucrări, niște lucuri cu care nu obținem nimic. Dacă reducem totul la legea bugetului și la bugetarea unui referendum n-am făcut nimic și eu nu sunt de acord să pun căruța înaintea cailor pentru că așa cum zicea un alt vorbitor vin din mediul ăla în care știu ce înseamnă banii și am o mare responsabilitate vizavi de cheltuirea lor. Dar am avut o discuție și cu domnul Săuleanu care vă reprezintă ca asociație la ora aceasta și am stabilit de comun acord să facem o comisie atât din partea asociației dumneavoastră cât și din partea primăriei cu care să obținem informațiile necesare. Noi la ora asta, singurul document oficial pe care îl avem, avem expunerea domnului profesor Tuțu care ne-a explicat că nu referendumul poate să oprească aceste investiții”, a declarat Mihail Genoiu, primarul Craiovei.
Edilul a mai spus că în acest moment nu ar putea justifica alocarea fondurilor pentru organizarea unui referendum pe tema Kozlodui și că ar trebui gândită o astfel de acțiune, eventual, la nivelul întregului județ.
„Eu nu vreau să mă aleg cu un referendum ale cărui cheltuileli trebuie să le justific dacă nu știu exact cine și ce face cu el a doua zi. În momentul în care aceste lucruri se știu, în momentul în care pașii se cunosc, în momentul în care avem o jurisprudență, în momentul în care avem o expertiză de la instituțiile cu care am fost abilitați să luăm legătura, în momentul ăla dăm drumul la orice vreți dumneavoastră, nu numai la referendum. Dar pașii care trebuie făcuți, trebuie făcuți. Din informațiile mele e greu de întors din punct de vedere juridic un astfel de demers și în niciun caz nu îl întoarcem cu un document pe care să-l ia cineva în mână să spună „domne ăștia sunt semnăturile”, dacă nu se știe clar unde se duce cu el, ce face cu el, unde are forță juridică acel document, ceea ce trebuie să fie la baza materialului care generează referendumul. Niciodată nu voi fi de acord eu să fac un referendum la nivelul Primăriei Municipiului Craiova atâta timp cât această investiție din Bulgaria afectează întregul județ Dolj și în primul și în primul rând localitățile riverane Dunării, Bechet-Dăbuleni. Cum pot eu să justific că Dăbulenii nu zic nimic, că Bechetul nu zice nimic și eu craioveanul sunt indignat. Acest referendum trebuie făcut la nivelul județului din zona respectivă, la nivelul tuturor localităților afectate, eventual la nivelul întregului județ dacă este afectat”, a încheiat Genoiu.
În urmă cu mai bine de doi ani s-a încercat, dar nu s-a reușit, declanşarea unui referendum ce viza stoparea construirii unui depozit de deşeuri nucleare la Radiana şi prelungirea cu circa 30 ani a celor două reactoare aflate în funcţiune la Kozlodui. Acum, patru ONG-uri s-au reunit în Alianța anti – Kozlodui la Craiova și încearcă din nou să pună frână celor două obiective care afectează locuitorii județului.
„Centrala de la Kozlodui a cărei construire a început în 1974 este pe graniță, la 60 de km de Craiova. Statul bulgar a decis în noiembrie 2017 prelungirea duratei de exploatare a unuia dintre reactoarele centralei nucleare cu încă 10 ani. Ceea ce nu știu doljenii este că de curând a fost demarată construirea megadepozitului de 350.000 de tone deșeuri nucleare, iar Kozlodui va deveni groapa de deșeuri radioactive a Europei. Craiovenii sunt expuși unui risc pe care nu îl putem trece cu vederea. Sunt în joc sănătatea și viața noastră și a copiilor noștri. De prea mult timp autoritățile refuză să recunoască pericolul pe care îl reprezintă această centrală”, au transmis reprezentanții Acţiunii pentru Renaşterea Craiovei, organizație care face parte din alianța anti-Kozlodui.
Conform Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru municipiul Craiova, sudul judeţului Dolj, inclusiv municipiul reşedinţă de judeţ, ar putea fi afectat de un accident nuclear major la centrala de la Kozlodui.
„În cazul unui accident nuclear, în mediu se pot elibera şi dispersa produşi de fisiune sub formă gazoasă, lichidă sau solidă. Produşii radioactivi gazoşi şi sub formă de aerosoli se pot răspândi pe o suprafaţă mare, astfel încât în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de protecţie. Produşii radioactivi lichizi şi solizi, cu activităţi specifice mari şi arie de răspândire mică, pot ajunge în fluviul Dunărea, contaminând folosinţele de apă din aval şi în mod deosebit pânza de apă a sistemului de irigaţii Sadova – Corabia amplasată la sud de localitatea Dăbuleni”, se precizează în documentul menționat.
16 comune din judeţul Dolj sunt expuse riscului conform Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj.
