Șanse ca o nouă etapă a programului Start Up Nation să demareze în aprilie 2018, principalele probleme ale programului derulat în 2017, sfaturi pentru cei care vor să depună un astfel de proiect, lămuriri privind blocajul proiectelor deja acceptate pentru finanțare, idei de afaceri din zona Olteniei, despre toate acestea a vorbit, pentru Jurnalul Olteniei, directorul Agenției pentru IMM-uri, Atragere de Investiții și Promovare a Exportului Craiova, Radu Ghinea.
Înainte de schimbările ce au avut loc la nivel de ministere, Ilan Laufer anunțase o nouă etapă a Programului Start Up Nation. Dacă noul ministru va continua planul, înscrierile ar putea demara din aprilie. Partea bună este, după cum a precizat directorul Agenției pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Atragere de Investiții și Promovare a Exportului Craiova, Radu Ghinea, că cei care nu au reușit în programul trecut pot încerca și de această dată.
„Se preconiza că din aprilie se dă drumul din nou la înscrieri pentru „Start Up Nation”. Tot ca o veste bună, cei care nu au obținut finanțare au voie să aplice și anul acesta. Așa a anunțat domnul Ilan Laufer. Vom vedea acum cum vor sta lucrurile. Important este, dacă va mai fi o nouă etapă a programului, ca persoana interesată să citească foarte bine procedura, are vreo 25 de pagini deci nu este mare lucru, iar pentru 44.000 de euro merită tot efortul. Procedura este extrem de simplă. Este nevoie de cunoștințe de contabilitate și aici fie apelează la un contabil fie la o firmă de consultanță. De asemenea, foarte important este să citească ceea ce i s-a făcut de către firma de consultanță dacă a apelat la un asemenea serviciu. Înainte să încarce documentele în Registrul electronic, să le citească bine. Odată făcut acest pas nu se mai poate modifica absolut nimic. Beneficiarul urcă documentele. Și ca un criteriu pentru departajarea firmelor de consultanță să fie atenți dacă li se solicită bani în avans. Absolut toate programele cu finanțare nerambursabilă au un procent care trebuie să mearagă la firma de consultanță. Dacă o firmă cere bani în avans, înseamnă că nu este sigură pe ceea ce face. Este acceptabil să se ceară o sumă de bani până în 2.000 de lei pentru scrierea efectivă a proiectului. O mică marjă de siguranță trebuie, dar dacă se cere mai mult și am avut cazuri în care oamenii au plătit până la 10.000 de euro, este clar că acolo se ridică semne de întrebare. Noi acordăm consiliere gratuită, tot timpul, până se încheie perioada de depunere întrucât în evaluare nu avem voie să oferim consiliere. Eu îi încurajez pe cei care vor să deruleze o activitate pe cont propriu, să profite de această șansă”, a menționat Ghinea.
Zero lei cofinanțare
Cei din zona Oltenia au fost receptivi și au profitat de faptul că Start Up Nation este un program cu zero lei cofinanțare.
„Programul Start Up Nation a stârnit foarte multă emulație în piață și aici la noi, în Oltenia. Noi suntem o regiune săracă, cel puțin din punct de vedere al mediului de bussines și m-am bucurat foarte mult de modul în care a fost perceput acest program. Un program care are o componentă foarte importantă, aceea educațională. Acesta oferă posibilitatea tinerilor sau celor care vor să își deschidă o afacere să pornească la drum cu aproape zero lei. Din punct de vedere al nostru, al Ministerului, al celor care suntem administratorii de schemă, noi nu solicităm niciun ban. Dacă la celelalte programe se cere o cofinanțare, între 10% și 30%, la Start Up Nation nu se cere. Poți să începi, practic, cu zero lei cofinanțare. Sunt într-adevăr celelalte costuri: cele cu capitalul social al firmei, fiind vorba aici cu minim 200 de lei, cele cu băncile, acolo unde beneficiarul vrea să apeleze la ajutorul băncii” a mai spus directorul AIMMAIPE.
Furnizorii de echipamente, greu de convins
Beneficiarii programului au la dispoziție trei variante pentru decont, toate presupunând colaborarea cu băncile partener.
„Start Up Nation are o alocație financiară de până la 44.000 de euro. Foarte mulți beneficiari au ales să colaboreze cu banca pentru a obține un credit. Ministerul nu dă banii cash. Totul se virează în conturile de tranzit ale unor bănci partenere. În acest program sunt trei unități bancare partenere. Pentru decont, beneficiarul are la dspoziție trei variante, acest lucru încurcându-i pe unii dintre ei. Aceștia au avut varianta clasică, adică cererea de rambursare simplă caz în care beneficiarul își face investiția din banii lui, iar după ce au venit toate echipamentele, în urma unei vizite de certificare la fața locului, moment în care se verifică dacă echipamentele sunt noi, funcționale și corespund proiectului, se întocmește un proces verbal de certificare și beneficiarul își primește banii în contul de la banca pentru care a optat. Nu există riscuri că nu își va primi banii. Se întâmplă acest lucru doar dacă nu respectă proiectul. O altă variantă este cererea de plată, variantă care în cadrul acestui program nu prea a mers. Beneficiarul face un contract de furnizare cu un furnizor pentru a-i livra echipamentele asumate prin proiect. Fiind societăți nou înființate, cu capital social mic, furnizorii nu au mai avut încredere să le vireze echipamentele cu plată la termen. Dacă totul este în regulă furnizorul își primește banii în 45 de zile”, a explicat Ghinea.
Dosare blocate din noiembrie 2017
Blocajul a apărut în cazul celor care au apelat la varianta cererii de ramburasare prin credit punte. Problemele au fost, existând informații că s-ar fi remediat, la Fondul de Garantare și la cel de Contragarantare. Din această cauză, deși s-au dat mai multe termene, sunt dosare care așteaptă un răspuns din noiembrie 2017.
„O altă variantă este cea a cererii de rambursare prin credit punte. Acest lucru înseamnă că banca parteneră acordă credit punte beneficiarului. Acesta își achiziționează echipamentele urmând ca unitatea bancară să își primească banii de la Minister până la sfârșitul perioadei de implementare adică 29 septembrie 2018. Dacă Ministerul nu plătește la timp, aceasta fiind una din multele întrebări, nu este nicio problemă pentru beneficiar. Ministerul are convenție de colaborare cu banca, în acea convenție beneficiarul nefiind implicat. Unitatea bancară se îndreaptă împotriva Ministerului. Probleme au apărut chiar cu această variantă. 99% dintre beneficiari nu au avut bani și au ales să facă acel credit. Creditul punte se acordă în anumite condiții. Orice bancă solicită garanții, acestea putând fi până la 80% echipamentele pe care beneficiarul le achiziționează. Evaluarea o face banca și își calculează marja de risc. Pentru că nu au avut cu ce să garanteze, mulți au apelat la Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri și la Fondul Român de Contragarantare. Aici s-a întâmplat blocajul. Sunt dosare depuse din noiembrie 2017 care încă nu au primit niciun răspuns. Peste 90% din totalul dosarelor depuse la Fondul de Garantare sau Contragarantare nu au primit niciun răspuns. Este vorba de cu totul altă instituție asupra căreia noi nu putem avea vreo influență. Am înțeles că sunt foarte ocupați cu programul „Prima Casă” al cărui plafon ar trebui să se încheie anul acesta. Este un pic ciudat pentru că instituția se numește Fondul de garantare pentru IMM-uri, iar „Prima Casă” este doar pentru persoane fizice. S-au tot dat termene și niciunul nu a fost respectat până la ora actuală. Am înțeles că s-ar fi deblocat și această problemă pentru că ar fi reușit să mai aducă personal pentru a lucra strict în cadrul Programului Start Up Nation și să urgenteze cumva aceste situații”, a precizat directorul AIMMAIPE Craiova.
