Patru asociații nonguvernamentale au marcat, la Craiova, „Ziua internațională a toleranței”, eveniment sărbătorit anual în data de 16 noiembrie. Manifestarea din Craiova a fost găzduită de sediul Facultății de Drept din cadrul Universității Craiova, marți după-amiază. Despre toleranță s-a vorbit din mai multe unghiuri, în program fiind prinse intervenții ale avocaților doljeni, ale profesorilor de drept, ale unui psiholog și foarte important, ale omului simplu, cum și-a catalogat intervenția, jurnalista Nora Dincă.
Avocatul Lucian Bernd Săuleanu, președinte al asociației Acțiunea pentru Renașterea Craiovei (ARC) și decan al Baroului Dolj, a fost moderatorul evenimentului dedicat marcării „Zilei internaționale a toleranței” și persoana care a dat startul manifestării cu o prezentare a principalelor aspecte privind ideea toleranței. Potrivit lui Săuleanu, toleranța are o singură soluție, respectiv educația.
„Iată-ne la un eveniment, Toleranța într-o lume a diversității, o temă aleasă nu întâmplător ci pentru că pe 16 noiembrie este „Ziua internațională a toleranței”. Acest eveniment este organizat exclusiv de societatea civilă, adică de patru asociații neguvernamentale și mă refer la: Ține de noi, Fundația Hanns Seidel, ADREM și Acțiunea pentru Renașterea Craiovei. Este cert că trăim într-o lume complicată. Ne confruntăm cu războaie, cu terorism, cu crime împotriva umanității, cu epurări etnice, discriminări ale minorităților, ale imigranților, etc. Această globalizare a avut partea bună, unind popoarele, dar a avut și efecte negative, practic marea temere creată, potențialul de tensiune care naște lipsa toleranței. De aceea noi ne-am propus să marcăm această zi. Toleranța presupune o atitudine de acceptare, fără comentarii, fără critici, fără a judeca pe ceilalți, fără a judeca diversitatea de idei, de religii, de etnii, etc. Pilonii societății actuale și ai toleranței îi reprezintă societatea civilă bine dezvoltată care apără drepturile omului și presa liberă. Aceștia sunt cei doi gardieni, doi stâlpi care vin să dea consistență toleranței, concept legat inevitabil de cel de responsabilitate. Efectul esențial al toleranței este susținerea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Un exemplu este ceea ce se petrece în România. Tinerii se ceartă cu bătrânii, șoferii se ceartă în trafic și ei la un loc cu polițiștii, politicienii nu mai contenesc în a critica adversarii, vedem că majoritatea parlamentară consideră că deține puterea absolută, iată câte situații lipsite de toleranță. În opinia mea, toleranța are doar o singură soluție și anume, educația, nu legile, nu ordonanțele. Fiecare dintre noi, dacă vom fi toleranți vom reuși”, a precizat avocatul Săuleanu.
„Toleranța este o condiție a democrației liberale”
La rândul său, profesorul universitar Dan Claudiu Dănișor a vorbit despre toleranță în contextul democrației liberale moderne. Practic, Dănișor a subliniat faptul că toleranța este o condiție a unei democrații liberale moderne.
„De 25 de ani, noi încercăm să realizăm un stat democratic, modern și liberal. Aș vrea să mă refer la România, punctând aspecte legate de criteriile de nediscriminare. De exemplu, Constituția noastră nu enumeră printre aceste criterii pe cele legate de vârstă, dar vine domnul ministru Toader și spune că studenții de la Drept nu pot fi judecători până la 35 de ani, adică leagă accesul la această funcție de vârstă. Sau mai este varianta cu cei care au împlinit 65 de ani, sunt pensionați și nu mai pot cumula pensia cu salariul. Ei prezumă astfel că tinerii sunt necopți numai pentru că sunt tineri și bătrânii sunt inapți numai pentru că sunt bătrâni. Acest lucru nu îl putem schimba, este o afiliere care ține de trecerea timpului și pe care nu o putem controla. Astfel de criterii nu sunt permise într-o democrație liberală modernă. Liberalismul este, de fapt, toleranța față de toate doctrinele posibile. Democrația liberală se împacă cu toate curentele de opinie, astfel, democrația liberală presupune o societate bazată exclusiv pe toleranță. Într-o astfel de societate, nu doar că îl acceptăm pe cel de lângă noi, ci îl și confirmăm, concluzia fiind aceea că toleranța este o condiție a democrației liberale”, a explicat Dănișor.
„Se formează din timpul copilăriei”
Victor Iovănel, psiholog din Craiova, a punctat faptul că toleranța are legătură directă cu educația și că „se formează din timpul copilăriei, foarte importantă fiind și o stabilire a limitei toleranței”. Tot despre importanța educației cu privire la a fi sau a nu fi tolerant a vorbit și președinta Asociației Pro Civica Oltenia, Cora Gabriela Sanda. Mai mult, aceasta a menționat faptul că reprezentanții asociației anterior amintite se implică activ pe această linie, derulând un proiect în rândul preșcolarilor și elevilor din clasa zero, scopul acțiunii fiind acela de a-i conștientiza de mici cât de important este să fii tolerant.
Experimente cu studenții
Activ s-a implicat, tot pe linia toleranței, și Oana Ghiță, avocat și conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Drept din Craiova. Aceasta a realizat un experiment cu studenții, având ca subiect „căsătoriile între persoane de același sex”. S-au format două tabere și, dacă în primii ani de derulare a proiectului, grupul care era contra acestui fenomen era mult mai mare, comparativ cu tabăra „pro”, în 2016, lucrurile s-au schimbat.
„Am observat, practic, cum lucrurile au stat altfel. Am avut mai mulți studenți care acceptă astfel de căsătorii și mai puțini care se împotrivesc. Am avut, însă, și îi înțeleg, și tineri care au preferat zona de mijloc. Iată că, referitor la educație, doar ea ne ajută. Vorbind despre toleranță, pentru mine este suficient să spun doar atât: „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”. În drept trebuie să existe un echilibru între toleranța dreptului și dreptul toleranței”, a precizat Oana Ghiță.
„Trebuie să reacționăm, să fim vocali, oricât de greu ne-ar fi”
Nora Dincă, jurnalist, și-a catalogat intervenția ca fiind cea a omului simplu. Aceasta a venit cu exemple de replici pe care le auzim frecvent, replici care scot în evidență faptul că toleranța este greu de a fi cu adevărat înțeleasă.
„Pe această temă este nevoie să auzim și vocea oamenilor obișnuiți pentru că acolo, jos, la omul de rând, se poartă cele mai crâncene lupte. În contextul dat o să înlocuiesc termenul „toleranță” cu „omenie”, totalitatea celor mai bune însușiri ale unui om. Ura gratuită, ignoranța au rămas, oricâte schimbări s-au dorit, majoritare. Lipsa educației o resimțim. Resimțim și răutatea, ticăloșia, resimțim prezența oamenilor cu haznale în loc de creier și de suflet, oamenii lipsiți de omenie. Sunt exemple de astfel de replici, sunt pagini de socializare în care părerile te uimesc, dacă se dezbat, de exemplu, căsătoriile între persoanele de același sex. Dincolo de faptul că mi-e foarte rușine cu acești concetățeni ai mei, pot însă înțelege. România încă nu este pregătită pentru astfel de teme. Cei care tac, cei care nu sunt așa cum am prezentat mai sus, trebuie să se implice. Să facă ceva în a-i ajuta pe acești oameni hazna, sau măcar pe copiii acestora. Trebuie să reacționăm, să fim vocali, oricât de greu ne-ar fi. Acești oameni sunt priveliști foarte triste, o dezbatere cu ei pare o luptă pierdută, dar chiar trebuie să repetăm la nesfârșit că este greșit să judeci pe altul”, a fost mesajul Norei Dincă.
„Ziua internațională a toleranței”, proclamată în anul 1995
De menționat că „Ziua internațională a toleranței” este marcată anual, la 16 noiembrie, pentru a îndemna omenirea la înțelegere și respect reciproc, dialog și cooperare între culturi, civilizații și popoare, pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de violență și ură. A fost proclamată la 16 noiembrie 1995, în cadrul Conferinței generale a UNESCO de la Paris. Atunci, statele membre UNESCO au adoptat ”Declarația principiilor toleranței”, enunțată în 1986, ce definește termenul de toleranță ca fiind respectul interuman, acceptarea și aprecierea diversității și bogăției culturale, a manierelor de exprimare, a calității noastre de ființe umane.
