O comisie formată din jurnalişti, oameni de cultură şi reprezentanţi ai mai multor instituţii va stabili calendarul evenimentelor de aniversare a 650 de ani de la prima atestare documentară a municipiului Slatina, anul viitor.
Printre cei care fac parte din această comisie condusă de viceprimarul Gigi Vîlceleanu se numără muzeograful Aurora Grosu, directorul Muzeului Judeţean, Laurenţiu Guţică, sau dramaturgul şi scriitorul Gigi Smarandache.
Primarul Slatinei, Emil Moţ, a declarat, luni, că această comisie va veni cu un calendar al evenimentelor de anul viitor, până la 1 decembrie. El a adăugat că municipalitatea îşi propune ca manifestările să implice cât mai mulţi slătineni.
„Aş vrea ca pe 1 decembrie să avem calendarul complet. Vreau să nu ne închidem într-o sală şi să dăm premii. Ne dorim să fie ceva care să-i implice pe toţi cetăţenii şi să alegem din cât mai multe idei”, a afirmat edilul.
Aurelia Grosu a propus emiterea unei medalii, Slatina la 650 de ani, dar şi organizarea unei şedinţe omagiale a Consiliului Local.
„Să se bată o medalie la 650 de ani, la Monetăria Statului. Are o valoare numismatică. Cei care, peste 50 de ani, vor dori să vadă cum s-au sărbătorit 650 de ani vor putea vedea. De asemenea, propun o «foaie omagială» – Slatina 650, care să ajungă în cutiile poştale ale slătinenilor, cu materiale scurte, despre istoria municipiului. Ar fi binevenită şi o şedinţă omagială a Consiliului Local. Tot în acest an trebuie făcuţi şi cetăţeni de onoare”, a afirmat Aurelia Grosu.
Municipiul Slatina aniversează, pe 20 ianuarie 2018, 650 de ani de la prima atestare documentară.
Numele târgului de pe malul stâng al Oltului a fost menționat, spun istoricii, pentru prima dată într-un document oficial în 1368, într-un act emis de domnitorul Vladislav I Vlaicu, prin care negustorii brașoveni erau scutiți de vamă. De atunci, viața urbei a fost legată, aspect atestat de documente, de toate marile evenimente petrecute în Țara Românească, de la victoria lui Radu de la Afumați asupra turcilor, petrecută la Slatina, la Revoluția de la 1821 a lui Tudor Vladimirescu, cel care se întâlnea, tot la Slatina, cu căpetenia haiducilor, Iancu Jianu, pentru a pune la cale planul de luptă. În Primul Război Mondial, slătinenii și-au sacrificat podul de-abia construit pentru a încetini ofensiva nemților, și au trecut și ei, ca și restul țării, prin războaie plătind cu vieți omenești, foamete etc.
Cea mai de răsunet aniversare, spun istoricii, a fost cea organizată în comunism, în 1968, cu prilejul împlinirii a 600 de ani de la prima atestare documentară. Atunci s-a bătut o medalie aniversară, s-a inaugurat obeliscul din Parcul Pitești, s-a scos un număr aniversar „Slatina 600”, au fost simpozioane, invitați de marcă.
