luni, decembrie 23, 2024

Ultima ora

Sport

Ziua Armatei Române, sărbătorită la monumentul Ecaterinei Teodoriu de la intrarea în Slatina dinspre Craiova, în premieră după ’89

Ceremonia dedicată Zilei Armatei Române a fost organizată, miercuri, la monumentul Ecaterinei Teodoriu de la intrarea în Slatina dinspre Craiova, în premieră după 1989.

 

Organizarea evenimentului a fost posibilă datorită reabilitării parcului din jurul monumentului de către societatea care administrează spaţiile verzi din Slatina, Dezvoltare Urbană SRL. Aleea din jurul statuii a fost refăcută, fiind montate şi lumini. De asemenea, pe partea cu Stadionul „1 Mai” au fost plantaţi pomi decorativi.

La evenimentul de miercuri au fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, dar şi ai principalelor partide politice. Printre aceştia s-au numărat prefectul Silviu Neacşu, preşedintele CJ Olt, Marius Oprescu, dar şi primarul Slatinei, Emil Moţ.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Monumentul din Slatina este primul din ţară ridicat în memoria Ecaterinei Teodoroiu, pentru realizarea lui fiind constituit, în anul 1920, un comitet de iniţiativă sub patronajul Reginei Maria, a cărei prezenţă la inaugurare, în 1925, a fost considerată de primarul Slatinei de la acea vreme, I.A. Tomescu, drept „cel mai de seamă act al vieţii acestui oraş”.

Monumentul Ecaterinei Teodoroiu este creaţia sculptorului Dimitrie Măţăuanu (1899 – 1929) şi construcţia lui a început în 1921.

Statuia de la Slatina a eroinei a fost inaugurată pe 31 mai 1925, festivitatea având loc în prezenţa Reginei Maria, care a fost întâmpinată cu pâine şi sare, într-un oraş împodobit pentru această ocazie cu ghirlande de flori, steaguri, ramuri verzi.

Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959.

Data 25 octombrie 1944 semnifică eliberarea deplină a teritoriului național de sub ocupația hortisto-fascistă, care s-a obținut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajați nemijlocit în luptă, între 23 august și 25 octombrie 1944. Dintre aceștia au fost uciși sau răniți circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari, dintre care 76.275 prizonieri.

Eliberarea părții de nord-est a Transilvaniei nu a însemnat și încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Națiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, până la victoria finală. ”Ajunse la frontiera din 1940, diviziile noastre — menționa comunicatul Marelui Stat Major din data de 25 octombrie 1944 — sunt gata de un nou efort și de noi lupte alături de marii noștri aliați, până la înfrângerea totală a forțelor germano-maghiare”.

Politica