Cea de a XXIII-a ediţie Festivalului de Umor „Oltenii şi Restu’ Lumii” a făcut ca și în acest an municipiul Slatina să devină pol al tradițiilor oltenești și al amuzamentului, mii de oameni luând parte la evenimentele organizate aici la sfârșitul săptămânii.
Festivalul a început, vineri, la Slatina, cu tradiţionala „vamă” pusă la Podul Olt, pentru intrarea în „Republica Oltenia”. Cei care au trecut podul au primit deja cunoscutul “pașaport de oltean”.
Invitaţii speciali ai festivalului, actriţa Daniela Nane şi artistul Ovidiu Lipan Ţăndărică, au fost aşteptaţi cu zaibăr, praz şi pastramă, iar onorul s-a dat pe imnul oficial – „M-a făcut mama oltean”.
Umorul oltenesc a fost prezent încă de la început, fiind pus „în scenă” sketch-ul „Frankfurt caută muiere”, cu actorii Emil Rădinoiu (Mitică din Vacanţa Mare) şi Iulian Ilinca (Fankfurt din Vacanţa Mare).
Oficialităţile – primarul, preşedintele CJ, prefectul – au fost primiţi pe rogojinele olteneşti în locul covorului roşu şi pe acordurile melodiei „M-a făcut mama oltean”.
Salutul oficial, întocmai ca într-o ceremonie de primire a şefilor de stat, a fost dat de Daniela Nane, actriţa fiind desemnată personalitatea festivalului şi urmând să susţină o reprezentaţie teatrală de excepţie.
„Am fost primită foarte bine şi am învăţat că bancurile nu se spun, se interpretează, în Oltenia”, a declarat ea.
Invitat de onoare a fost şi artistul Ovidiu Lipan Ţăndărică. El a declarat că deja se simte ca acasă în Oltenia şi vrea să rămână aici. Ţăndărică a glumit pe seama anunţatului referendum pentru schimbarea denumirii judeţului Olt, în Olt-Romanaţi.
„Am fost primit senzaţional. Deja eu aparţin acestei republici, Republica Oltenia şi Romanaţi. Sunt foarte încântat, este un moment special pentru mine şi o să stau până de ziua mea, pe 31 ianuarie. O să rămân aici să mă simt bine cu voi. Zaibărul este formidabil, fetele sunt frumoase, atmosfera este minunată, aşa că de ce să mai părăsim locul acesta extraordinar. Suntem aproape de Capitală şi putem oricând să ajungem. N-avem decât să ne bucurăm de aceste zile minunate şi de cetăţenia dublă cu acest paşaport de intrare şi ieşire. Eu cred că pe acesta cu ieşirea o să-l folosesc mai rar”, a declarat el.
Preşedintele CJ Olt, Marius Oprescu, unul dintre iniţiatorii referendumului, i-a ţinut isonul artistului.
„De astăzi, avem dublă cetăţenie: şi olteni, şi romanaţeni”, a spus Oprescu.
Primarul Slatinei, Emil Moţ, i-a invitat atât pe olteni, cât şi pe restul lumii, la distracţie la festivalul care se va desfăşura, până duminică, pe Esplanada din centrul Slatina. Aici s-a desfăşurat şi Târgul meşteşugarilor, deschiderea oficială a acestuia fiind făcută tot vineri, de invitaţii speciali care au participat la deschiderea butoiului cu vin şi glume – Mustăria „La Căţaua Leşinată”. Nu a lipsit momentul umoristic „În căutare de naş”, tot cu actorii Rădinoiu şi Ilinca.
Tot aici slătinenii au întâlnit statui vivante şi s-au atribuit funcţii şi (i)responsabilităţi, în Târg, fiind date în folosinţă şi Birourile Mobile de paşapoarte – cu caricaturiştii Vasile Trestian, Cătălin Mihalache şi alţii.
Tradiţia zdrobirii strugurilor cu picioarele, reînviată la Slatina
Trei fete îmbrăcate în costume populare au zdrobit strugurii cu picioarele, după tradiţia strămoşească, în cadrul Festivalului „Oltenii şi Restu’ Lumii” de la Slatina.
Fetele şi ritualul lor au putut fi admirate în fiecare zi a festivalului, între ora 17.00 şi 19.00, organizatorii dorind să readucă în prim plan o tradiţie a oltenilor, din perioada de toamnă.
Cele trei fete au rostit şi incantaţia străveche, care avea rolul să aducă belşug şi prosperitate în casa gospodarului care tocmai culesese via: „Om călca şi-om tot zdrobi, până mâine-n zori de zi, să umplem butoaiele că ne prinde ploaiele. Floricea de rozmarin să iasă vinul pelin, floricea de alunel să curgă şi zăibărel. Veselie la olteni, curge vinu-n damigeni şi pastramă pe grătar, vinu-i ca de chihlimbar. Să petrecem, să cântăm, cu toţi să ne bucurăm, iar la anul viitor vom călca şi mai cu spor”.
Linul reprezintă o parte a instalaţiei pentru obţinerea vinului, organizată în gospodăria oltenilor. După ce strugurii erau striviţi cu picioarele, de obicei de fetele mari ale casei, erau luaţi şi puşi într-un teasc, unde prin presare, se scotea şi restul licorii. Teascul era amplasat tot pe lin, acesta din urmă având un unghi de înclinare ce asigura scurgerea mustului. În popor, Ziua Crucii dă startul culesului viței-de-vie și marchează începutul sărbătorii cunoscute sub numele de Cârstovul sau Ostrovul viilor, Vinițel ori Viniceriu.
Pentru toată lumea de la sate e prilej de bucurie. Căci, după terminarea muncii la câmp, mai precis a culesului, seara, oamenii se strâng pe lângă case, în jurul focului, împart struguri de pomană și prepară must. Pomana cu struguri e o ofrandă menită să aducă rod bogat și în anul ce vine. Și pentru morți se stropește pământul cu primele picături de must și se împart ulcele noi cu primul suc de struguri din an. Apoi, se aleg boabele, se zdrobesc și se prepară mustul din care urmează a se face vinul.
În unele părți, exista obiceiul de a lăsa pe vrej ultimii ciorchini, aceștia fiind „strugurii lui Dumnezeu”. Și asta pentru că vinul e un aliment sacru, atât în tradiția populară românească, cât și în religia creștină.
El e nelipsit la cele mai importante evenimente din viața credincioșilor, precum și la toate tainele bisericești: onomastici, aniversări, petreceri, la Sfânta Împărtășanie, la botezuri, nunți, înmormântări. De aceea, e important ca, înainte de a începe culesul, să fie sfințite viile și locurile în care urmează a fi depozitate butoaiele cu vin. Ba chiar credincioșii mai zeloși postesc o săptămână întreagă înainte. Până a se turna prima găleată cu must în butoi, culegătorii chiuie cu putere, pentru ca vinul să iasă bun. Apoi se încing ospeţe, pe alocuri și cu lăutari.
Cumințenia Pământului, replica din lut a operei lui Brâncuşi
Tot în cadrul Festivalului „Oltenii şi Restu’ Lumii”, la Târgul Meşterilor Populari, a fost expusă o replică a operei lui Constantin Brâcuşi, „Cuminţenia Pământului”, realizată, la Vădastra, de meşterul popular Ionel Cococi.
Ionel Cococi a povestit că şi-a pus în gând să realizeze o replică a operei lui Brâncuşi, după intensa mediatizare a achiziţiei de către statul român a Cuminţeniei Pământului.
„Am pornit de la intensa mediatizare de anul trecut şi mi-a stârnit curiozitatea. Am început prin a printa, de pe internet, o reprezentare a Cuminţeniei, pe o coală alb-negru. N-am spus nimănui ce vreau să fac pentru că nu aveam siguranţa că voi reuşi. Am zis că n-are rost să fac valuri. Spre surprinderea mea şi nu numai, am reuşit să dau «viaţă», la prima replică a valoroasei lucrări a marelui sculptor Constantin Brâncuşi”, a declarat meşterul.
Deşi nu a ştiut care sunt dimensiunile sculpturii originale, Ionel Cococi a reuşit să se apropie foarte mult de creaţia brâncuşiană.
„Spre surprinderea mea, când am fost întrebat de măsurători, am aflat că este foarte aproape de dimensiunile originalului. Eu nu m-am folosit absolut deloc de o unitate de măsură”, a afirmat el.
Meşterul povesteşte că a lucrat cu multă migală pentru această lucrare, lutul fiind ars la aproape 1.000 de grade Celsius, astfel încât să copieze culoarea Cuminţeniei.
„Ca şi proces tehnologic, este similar vaselor ceramice. Este confecţionată din lut, uscată, şlefuită cu piatra – a necesitat o muncă destul de îndelungată – a fost arsă în cuptor, la o temperatură de 950 – 1.000 de grade Celsius. Am căutat să-i dau, pe cât posibil, acea tentă de vechi şi culoarea foarte apropiată a originalului”, a mai spus Cococi.
Copia Cuminţeniei Pământului realizată în cuptorul de la Vădastra atrage atenţia tuturor celor care vin în târgurile în care este prezent şi Ionel Cococi.
„Am luat decizia, acum două săptămâni, de a o scoate pentru prima dată din atelier. Am fost cu ea la Târgu Olarilor de la Sibiu şi a avut o mare atracţie la public, inclusiv organizatorii au rămas foarte surprinşi. Am primit foarte multe aprecieri, felicitări şi de acum încolo cred că va fi piesa de rezistenţă a standului meu”, a mai declarat meşterul.
El şi-a exprimat speranţa că România va reuşi să readucă în patrimoniul naţional opera lui Constantin Brâncuşi.
„Cu siguranţă da, Cuminţenia Pământului ar trebui luată înapoi de statul român, dar nu cu atâtea valuri. Am eu o zicală foarte reală, inspirată din popor: atunci când vrei cu adevărat, poţi!”, a conchis Cococi.
„Cuminţenia pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuşi în anul 1907, şi aparţine patrimoniului cultural naţional, în categoria Tezaur. Alături de „Sărutul” şi „Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului. Este emblema “primelor sculpturi moderne din lume”.
În prezent, „Cuminţenia pământului” este în proprietatea moştenitorilor arhitectului Gheorghe Romaşcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuşi în anul 1911.
