Locuitorii comunei Dobrosloveni din judeţul Olt care vor să-şi construiască o casă trebuie să solicite avizul Ministerului Culturii, pentru că un sat întreg se află pe un sit arheologic ce se întinde pe 340 de hectare, aceeaşi situaţie fiind întâlnită şi în localităţile oltene Corabia şi Gostavăţu.
În satul Reşca, din comuna Dobrosloveni, au fost descoperite foarte multe obiecte antice, aici fiind amplasată fost capitală a provinciei Dacia Malvensis, Romula Malva.
Consilierul superior din cadrul Direcţiei de Cultură Olt, Laurenţiu Comănescu, a declarat că sit-ul arheologic din satul Reşca se întinde pe toată localitatea şi pe extravilanul acesteia. El a explicat că cei care vor să construiască trebuie să obţină aviz de la Ministerul Culturii, altfel riscă chiar dosare penale.
„Sit-ul arheologic de la Dobrosloveni – Reşca se întinde pe tot satul, chiar şi în extravilanul satului. Pe partea de sud şi pe cea de nord a satului sunt necropole funerare. Dacă cei care doresc să construiască nu respectă aceşti paşi, pot fi sancţionaţi o dată din punctul de vedere al Legii urbanismului că nu au actele necesare pentru a efectua o construcţie şi, apoi, pe Legea Patrimoniului, care prevede că efectuarea de lucrări fără certificatul de descărcare de sarcină arheologică este infracţiune şi se pedepseşte chiar cu închisoare sau cu amendă. Preferabil ar fi ca toată lumea să-şi ia avizele”, a declarat el.
Laurenţiu Comănescu a explicat că, potrivit Legii Urbanismului, solicitantul face o cerere către primărie pentru aprobarea construirii. Primăria emite un certificat de urbanism în care sunt prevăzute o serie de avize. Printre alte avize este şi certificatul de la Direcţia de Cultură Olt.
„Nu este un aviz neapărat ca cel dat în cazul monumentelor istorice. Este ceva special, ne referim la certificatul de descărcare de sarcină arheologică. În asta se materializează acel aviz specific. Satul Reşca din comuna Dobrosloveni este prins şi la monumente istorice, dar este în acelaşi timp şi sit arheologic, fiind de importanţă naţională, categoria A. Odată eliberat acest certificat de urbanism, persoana respectivă îşi ia avizele, între care şi acesta emis de noi. Face o solicitare la Direcţia de Cultură cum că doreşte să construiască, ataşează cererii o documentaţie făcută de un proiectant şi noi facem un răspuns-tip în care îi transmitem că este nevoie ca documentaţia să fie completată cu un raport de săpătură arheologică”, explică Laurenţiu Comănescu.
El a adăugat că cel care vrea să construiască trebuie să apeleze la un arheolog, iar documentaţia întocmită de acesta trebuie avizată de Ministerul Culturii.
„Asta presupune că apelează la o instituţie specializată, care are arheologi specialişti, experţi în domeniu, încheie un contract şi se face cercetarea arheologică. În cazul Reşca, se face o cercetare arheologică preventivă. Se face o solicitare la Ministerul Culturii pentru ea, se merge în teren, se sapă la indicaţiile arheologului, se constată dacă există sau nu anumite structuri sau elemente arheologice sau bunuri culturale. În funcţie de ce se descoperă, se face acest raport final, care se înaintează tot la noi la Direcţia de Cultură şi, fiind sit arheologic de categoria A, nu se poate aviza la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice ci de Comisia Naţională de Arheologie”, a mai declarat Comănescu.
Reprezentantul Direcţiei de Cultură Olt a declarat că în urma unor verificări făcute, marţi, au fost descoperite trei construcţii, fără respectarea legii. Cele trei persoane se vor alege, cel mai probabil, şi cu un dosar de cercetare penală, pe lângă amenda primită de la primărie.
„Chiar astăzi am avut o colaborare cu primăria şi cu arheologi, care lucrează pe sit-ul din zonă. Am mers din casă în casă, cel puţin în zona centrală a satului Reşca, şi am făcut unele constatări. Cred că trei persoane au construit cu nerespectarea legii, fără autorizaţie de la primărie, implicit fără certificat de descărcare de sarcină arheologică. În cazurile de faţă, se va aplica o amendă din partea primăriei locale, urmând ca ulterior să discutăm cu cei de la Poliţia Olt să vedem dacă este nevoie şi de dosar penal. Cred că este posibil să se deschidă şi dosar penal în aceste cazuri”, a mai spus Comănescu. El a adăugat că aceeaşi situaţie ca în Dobrosloveni este întâlnită la Corabia, unde este amplasată cetatea Sucidava, şi la Gostavăţu, în satul Slăveni.
Elena Neacşu, care locuieşte în centrul satului Reşca, şi-a construit o casă, însă nici nu a apucat bine să o termine că a fost dată în judecată de primăria din localitate pentru că a uitat să ia avizul celor de la Ministerul Culturii.
„Ne-a dat în judecată consiliul popular şi am plătit şi amendă că nu am avut aviz şi până la urmă a umblat soţul şi a făcut. Au asistat aici până aţi terminat? Da”, spune femeia.
Primarul din Dobrosloveni, Gheorghe Tudoraşcu, a declarat că recent, în urma unor săpături pentru o construcţie nouă, au fost descoperite mai multe ziduri.
„Nu putem da autorizaţie de construire dacă nu vine cu un aviz, un certificat arheologic de descărcare de sarcini. Recent am avut o situaţie deosebită. S-au găsit câteva ziduri, 10 rânduri de cărămidă, piatră de Vraţa şi se spune că acolo ar fi fost chiar primăria”, spune Tudoraşcu.
Istoricii de la Universitatea din Bucureşti desfăşoară săpături arheologice, la Dobrosloveni, sprijiniţi financiar de Consiliul Judeţean Olt, pe locul unde se crede că se afla reşedinţa guvernatorului provinciei romane Dacia Malvensis din capitala Romula Malva.
Cei mai mulţi istorici plasează Malva la Reşca-Romula, pe raza comunei oltene Dobrosloveni, iar Dacia Malvensis în Oltenia. Aceştia se bazează pe textul unei inscripţii aflate în Sevilla, la baza turnului La Girallda. S-a păstrat până în prezent doar o copie realizată, în anul 1575, de umanistul Ambrosie de Morales şi un mulaj în ghips aflat la muzeul din Sevilla. În rândurile patru şi cinci ale inscripţiei este menţionată localitatea Romula: „Cvratori Civitasis Romulen/Sium Mavensium”.
