Sărbătoare mare în satul mehedințean Godeanu. Creștinii au prăznuit, vineri, Ciumarca, o sărbătoare instituită de Sfântul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana, ocrotitorul Eparhiei Severinului și Strehaiei. În această zi sunt înălțate rugăciuni pentru ferirea de ciumă, boli sau epidemii.
Astfel, credincioșii mehedințeni au mers pe Muntele Godeanu și au luat parte la Sfânta Liturghie săvârșită de arhierei, preoţi şi diaconi. Între aceștia s-a aflat părintele Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei.
Preasfințitul părinte a amintit că, la fiecare sărbătoare, au fost alături de credinciocișii mehedințeni preoți din alte părți ale țării și chiar din Ungaria.
Episcopul Covasnei și Harghitei s-a adresat și el credincioșilor mehedințeni.
Ciumarca se sărbătorește în fiecare an, în fiecare sat din zona de munte a Mehedinţiului,credincioșii sperând ca Dumnezeu să îi ferească de boli.
Sărbătoarea Muntelui Godeanu
„Cunoscută şi sub numele de „moartea neagră”, ciuma a fost una dintre cele mai violente pandemii din istoria omenirii, despre care se crede că ar fi izbucnit în Asia, răspândindu-se în Europa după anul 1347, unde a creat mare panică. Cel mai probabil, ea a ajuns în zonă prin intermediul corăbiilor, care făceau comerţ intens în acea vreme.
Scrierile veacului şi cercetările ulterioare arată că o treime din populaţia mondială a pierit de această molimă. Cu toate acestea, pe meleagurile noastre, numeroşi oameni au fost tămăduiţi prin lucrarea lui Dumnezeu şi mijlocirea Sfântului Nicodim de la Tismana. Potrivit tradiţiei, prin aceste locuri a trecut sfântul care, văzând suferinţa celor care erau bolnavi de ciumă, se ruga pentru ei, iar aceştia prin post şi rugăciune se vindecau. Sfântul Nicodim a rânduit pentru fiecare sat o zi de vineri în care să se săvârşească Sfânta Liturghie la intrarea în localitate şi apoi să se citească rugăciunile de îndepărtare a bolilor molipsitoare. Aşa se face că în fiecare sat din zona de munte a Mehedinţiului se sărbătoreşte Ciumarca, zi de rugăciune obştească, pentru ca Dumnezeu să îi ferească pe locuitori de toate bolile sufleteşti şi trupeşti. Cu acest prilej, fiii satelor se revăd şi se bucură. Deşi se consumă mâncăruri de post, Ciumarca a devenit pentru fiecare sat un al doilea hram, o a doua sărbătoare a localităţii respective.
În timp ce majoritatea zilelor de prăznuire de peste an sunt aghiocentrice, având în mijloc imaginea unuia sau mai multor sfinţi, Ciumarca şi-a croit o altă cale către celebrarea religioasă. Actul constitutiv al sărbătorii locale îl reprezintă o minune de amploare, a cărei puternică impresie a reverberat şi a făcut posibilă transmiterea anamnestică a ei până în contemporaneitate. Credincioşii au simţit nevoia să îi confere şi un plus de legitimitate, poate tocmai de aceea ea este aşezată între alte două mari sărbători: Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Pentru mehedinţeni, şi mai ales pentru localnici, sunt importante atât experierea sărbătorii la nivelul personal, al intimităţii şi profunzimii duhovniceşti, cât şi formele exterioare de manifestare a acesteia. Postirea şi, pentru cei care pot, ajunarea deplină se împletesc cu acel pelerinaj colectiv de la baza dealului până pe cea mai înaltă culme”, arată Episcopia Severinului și Strehaiei.
