Conducerea Consiliului Județean Dolj a prezentat, marți, la sediul instituției, bugetul pe anul 2017, care va fi aprobat în ședința de joi, și principalele investiții care urmează să fie continuate sau demarate de autoritatea județeană. Cert este că niciun proiect început nu va fi abandonat, iar o treime din întregul buget al CJ Dolj va merge pe secțiunea de dezvoltare.
Președintele Consiliului Județean Dolj, a prezentat, marți, alături de vicepreședinții Oana Bică și Cosmin Vasile, dar și de administratorul public al județului, Cosmin Durle, principalele investiții din județul Dolj pentru anul 2017.
„Bugetul nu este foarte generos, este cu 5% mai mare față de anul trecut. Regiunea are nevoie de foarte mulți bani, și bugetul de asemenea. Sunt asigurate instituțiile din subordinea noastră și, în mod special, DGASPC Dolj. Rămân o serie de bani pentru investiții. Trebuie să vă spunem că în continuare ne dorim să ne îndreptăm către unul din sectoarele care ni se par prioritare la nivelul județului, și anume sănătatea. Așa cum am constatat toți, există foarte multă lume îmbătrânită, foarte multă lume bolnavă, și trebuie să avem grijă ca din banii publici să se întoarcă către cetățean și să simtă cât mai multă lume că au contact cu acest ban public. Banii nu sunt ai noștri, sunt ai cetățenilor, și de aceea încercăm să-i gospodărim cât mai bine”, a precizat președintele CJ Dolj.
Sănătatea, prioritatea CJ Dolj
Primele trei domenii, ca alocare în capitolul de dezvoltare, sunt cele ale sănătății, 46,08% dintre banii pentru investiții ai CJ Dolj urmând să meargă acolo, 18% vor merge către asistență socială, iar 15,61% către transporturi.
„Un alt principiu cu care pornim la drum este că investim în tot ce am început. Toate proiectele demarate deja beneficiază de banii noștri, pentru a putea fi duse la bun sfârșit. Vorbim aici, în primul rând, tot despre investițiile din sănătate. Vorbim despre Clinica de Cardiologie Intervențională, unde se rotunjesc lucrurile în acest moment și, probabil, la mijlocul acestui an, în vara acestui an, sperăm să fie gata, dacă nu or mai fi alte lucruri legate de legislație și de alte aspecte”, a spus Ion Prioteasa, completând cu faptul că există cadre specializate care vor veni la Craiova să facă o școală de medicină a inimii. Centrul va fi cu atât mai util cu cât bolnavii de inimă se vor putea trata aici, fără să mai fie nevoiți să parcurgă sute de kilometri până la clinicile specializate pentru intervenții la inimă.
Extinderea UPU este un alt proiect care va continua și pentru care se încearcă finalizarea până la sfârșitul anului acesta. Pentru Spitalul Județean mai rămân patru etaje de reabilitat, precum și nodul central, cu partea de scări, inclusiv cu partea de ambulatoriu și lucrările pe noua legislație de pompieri, pe proiectul pe fonduri europene deja cunoscut. Investiții vor fi făcute în continuare la morgă și prosectură. Policlinica pentru sportivi, care se adresează întregii regiuni a Olteniei, dar și județului Argeș, este și ea în vizorul CJ Dolj, dar și cele șapte Centre Medico-Sociale, în mod special cel de la Sadova, care va fi extins și dotat. Importante pentru autoritatea județeană sunt, de asemenea, Spitalul „Așezămintele Brâncovenești” Dăbuleni, dar și Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna, unde ar urma să fie executate lucrări de reparații și ajustări și împreună cu o firmă din străinătate, pe fonduri norvegiene. „Vom realiza și un ambulatoriu și o serie de garsoniere în care bolnavii multidrog rezistenți să poată sta, pentru a-și proteja apropiații”, a precizat președintele Ion Prioteasa.
Nu în ultimul rând, o prioritate rămâne și Clinica de Oncologie, care se află într-o clădire separată de Spitalul Clinic Județean de Urgență.
„Gândim împreună cu spitalul o abordare pentru Clinica de Oncologie. Este o clădire separată care adăpostește și Dermatologia și Medicina Muncii și Radiologia. Acolo se află buncărul în care se află aparatura radiologică indiferent ce se întâmplă cu spitalul. Avem două abordări: una maximală, prin care am extinde clădirea cu încă două părți, conform normelor europene, prin care fiecare pacient trebuie să aibă un anumit număr de metri pătrați, și una mai pragmatică, în care reabilităm clădirea, îi facem lifturi exterioare și ne implicăm în partea de Radiologie pentru că în acest moment există aparatură performantă care îți face examen medical doar acolo unde este cazul, fără a iradia tot corpul. Noi punem bani pentru el, dar vom vedea cum va merge și ce vom avea de făcut”, a precizat președintele CJ Dolj.
Culele din Brabova și Cernătești, reabilitate pe fonduri europene
Pe partea de cultură și de continuitate a proiectelor, există și Centrul „Brâncuși”, care se construiește în curtea Muzeului de Artă și care va fi scos la licitație pentru a se putea găsi o firmă care să termine lucrările executate până acum.
Mai mult, proiectele pentru reabilitarea Culelor de la Brabova și de la Cernătești au obținut un punctaj foarte mare, așa că vor fi realizate din fonduri europene. Acestea sunt unele dintre cele mai vechi clădiri civile din mediul rural. „Le vom pune în valoare cu bani foarte mulți și ne vom obliga, ca să avem o accesibilitate la ele, să facem drumul dintre ele, pentru ca acei care vor să vadă culele, să le vadă pe amândouă”, a explicat Prioteasa.
Proiectul pentru reabilitarea Casei Dianu din Craiova a obținut, la rândul său, punctaj foarte bun, ea urmând să fie transformată într-un Muzeu al Cărții și Exilului Românesc. În plus, o investiție nouă va fi făcută pe strada Kogălniceanu, unde va fi realizat un muzeu al artei moderne, care va ține de Muzeul de Artă.
Proiectul Craiova-Cetate a obținut cel mai mai punctaj. Circa 40 de milioane de euro pentru 67 de kilometri
„Ne uităm la fondurile europene pentru că de aici ne vine puterea și vigoare. Am putea să spunem că am depășit niște furci caudine pentru drumul Craiova-Cetate, 67 de kilometri, aproape 40 de milioane de euro. A fost un lucru deosebit. Noi am vrut să avem acest drum în întregime, sigur că am deranjat anumite județe pentru că suma este foarte mare și nu toată lumea vine la masa credală cu acea sumă. Proiectul a obținut cel mai mare punctaj dintre toate drumurile din regiune care au fost depuse. Dacă mai avem vreo rezervă, este legată numai de ceva care să apară peste noapte. Altfel, așteptăm să semnăm contractul de finanțare și suntem foarte optimiști. Ne bucurăm să mai avem încă un drum, unul foarte circulat, care va face legătură cu coridorul spre podul Calafat”, a anunțat președintele CJ Dolj.
Printre alte drumuri care sunt prinse în partea de investiții în infrastructură sunt DJ 561B Segarcea – Zăval, DJ 604 Leu Amărăștii de Jos – limita județului Olt, DJ 643D Bulzești – limita județului Vâlcea, DJ 561A Giurgița – Plenița – limita județului Mehedinți, dar și DJ 641 Albești – Teslui – limita județului Olt.
Stadionul Tineretului nu a fost lăsat nici el deoparte, CJ Dolj intenționând să îi păstreze destinația. Președintele CJ Dolj a explicat că mai trebuie emisă o hotărâre de guvern pentru a trece anumite mijloace fixe în administrarea CJ Dolj, care au fost omise atunci când stadionul a fost preluat de autoritatea județeană. Aici se dorește a fi realizat și un teren de tenis sau de tenis cu piciorul, o parcare, o clădire administrativă, dorindu-se și o deschidere a locului prin eliminarea zidurilor înconjurătoare.
Masterplanul de deșeuri și cel de apă sunt, de asemenea, obiective importante ale autorității județene. Pentru Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Dolj, Consiliul Județean a gândit o strategie de extindere în urbanul mic, în Segarcea, Călărași și Ciupercenii Noi. Nu au fost lăsate deoparte nici Liceul „Beethoven”, CJRAE Dolj, Școala „Sf. Vasile”, Școala „Sf. Mina” sau Școala Profesională Specială sau Școala Cornetti.
Ion Prioteasa a subliniat că, în cei zece ani de când România se află în Uniunea Europeană, fondurile nerambursabile au fost foarte importante pentru CJ Dolj. „Nu am fi făcut nimic dacă nu am fi avut fondurile europene”, a spus Prioteasa, doar CJ Dolj atrăgând, în cei zece ani, 318,5 milioane de euro.