Un băiat, în vârstă de un an și patru luni, cu sindrom hemolitic uremic sever, a fost transferat de la Craiova la Spitalul „Marie Curie”, din Capitală, inspectorii sanitari precizând că cinci dintre membrii familiei copilului sunt purtători de E.coli.
Mama băiatului locuiește în Italia. Copilul a avut probleme digestive și în perioada în care a locuit cu mama sa. În urmă cu o lună, copilul a fost adus în țară și lăsat în grija rudelor care locuiesc în județul Dolj, în mediul rural. La începutul acestei luni, băiatul a început să prezinte probleme digestive, însă a fost dus la medic abia după patru zile.
„Avea câte zece scaune pe zi, dar nu l-au adus imediat la medic. Când a ajuns la spital i s-au făcut trei examene coprologice cu rezultat negativ, dar între timp a început să prezinte fenomene de hemoliză, de creștere a ureei. S-a luat decizia de a fi transferat la București”, a precizat, pentru Jurnalul Olteniei, dr. Ștefan Popescu, purtător de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică Dolj.
Inspectorii sanitari au făcut o anchetă epidemiologică la locuința familiei în grija căreia se afla copilul, constantând că cinci persoane sunt purtătoare de E.coli.
„S-a făcut anchetă epidemiologică, condițiile în care locuiesc cele șapte persoane sunt bune, igienice. Însă cinci dintre cei șapte membri ai familiei sunt purtători de Escherichia coli. Cel mai probabil a fost vorba o igienă personală insuficientă. Spălatul mâinilor este extrem de important”, a mai spus dr. Ștefan Popescu.
Escherichia coli (E.coli) este o bacterie lactozo-pozitivă, gram-negativă, oxidazo-negativă, ce face parte din grupa enterobacteriilor. În unele cazuri de dezechilibrare a microflorei intestinale, aceste bacterii pot produce îmbolnăviri. Infecția cu E.coli poate fi cauză a declanșării sindromului hemolitic uremic.
În intervalul ianuarie-octombrie 2016, în Spitalul „Marie Curie” au fost înregistrate 32 de cazuri de sindrom hemolitic uremic (SHU), cel mai mare număr din ultimul deceniu, scrie news.ro
Medicul Mihaela Bălgrădean şefa Clinicii de Nefrologie de la Spitalul „Marie Curie” a precizat că sursele infecţiei sunt produsele animale, printre care lapte, carne, dar şi apă, legume şi fructe şi îi atenţionează pe părinţi să fie prudenţi în prepararea hranei copiilor întrucât consecinţele sindromului hemolitic uremic pot fi foarte grave.
„De la măsurile de igienă pleacă totul. Este vorba de igiena mâinilor, de igiena alimentelor care se administrează acestor copii, spălatul cu atenţie al legumelor şi fructelor, spălatul cărnii şi preparării ei adecvate la temperaturi adecvate, adică bine fiartă. Carnea de vită trebuie să fie foarte bine fiartă. Separararea alimentelor crude de cele preparate, respectiv tocătoarele trebuie să fie separate atunci când preparăm carnea crudă. Să avem grijă şi cu ouăle, pentru că şi ele trebuie spălate înainte de a fi folosite”, a spus medicul.
Anul 2016 a fost un an în care au fost înregistrate cele mai multe cazuri de SHU, multe foarte grave, şi trei decese. Media cazurilor de sindrom hemolitic uremic a fost de zece pe an, în ultimii cinci ani, cu excepţia lui 2015, când au fost 15 cazuri foarte grave, declara, în mai 2016, pentru News.ro şeful clinicii de nefrologie, prof dr. Mihaela Bălgrădean.
„Între 2002-2015 am avut cinci decese pentru 57 de cazuri de sindrom hemolitic uremic. Din păcate, am mai spus, ani la rândul nu se puteau face dozări, iar diagnosticul îl punem clinic. Ştiam clar ce mâncaseră acei copii. Îi tratam ca atare, altfel mureau. Nu dispuneam de testele de care dispunem astăzi. Apoi dacă aşteptam după analize, ar fi murit mulţi copii în acei ani, dar noi am pus copiii imediat pe tratament”, explica atunci Bălgrădean.
Sindromul hemolitic uremic nu este boală transmisibilă, ci sindrom cu multiple cauze, ce pot fi sau nu infecţioase. Ca urmare, nu există statistică naţională a SHU. Doar după cazurile de la Argeş (ianuarie 2016) s-a făcut o centralizare a celor care s-au prezentat în patru spitale mari în ultimii cinci ani. Astfel, în 2010 au fost înregistrate cinci cazuri, în 2011 – 12 cazuri, 2012 – 18 cazuri, , 2013 – 16 cazuri, 2014 – 18 cazuri şi în 2015 – 22 de cazuri, toate la copii sub cinci ani, având diverse cauze infecţioase.
