România are, cu siguranță, un tipar revoluționar. Și dacă cetățenii altor țări încearcă revolta pe temperaturi de peste 10 grade în termometre, ai noștri simt imboldul răzvrătirii numai după ce gradele au scăzut bine sub zero.
O simplă cercetare a României, ne arată foarte clar că cele mai importante evenimente ale țării au avut loc în lunile de iarnă. Sărbătorim Ziua Națională pe 1 Decembrie. Mica Unire pe 24 Ianuarie. Pe 9 ianuarie 1438, se termină răscoala de la Bobâlna. Este adevărat, răscoala durează aproape un an de zile, dar începutul și finalul ei sunt în lunile de iarnă. În urma răscoalei, Clujului îi sunt retrase privilegiile de oraș, iar conducătorii răscoalei sunt executați la Turda. O altă răscoală emblematică pentru istoria țării, este cea organizată de Horea, Cloșca și Crișan. Aceasta izbucnește pe data de 1 noiembrie 1784. Pe 27 decembrie 1784 sunt prinși Horea și Cloșca, iar pe 30 ianuarie 1785 este prins și Crișan. În urma revoltei, știm cu toții cum au sfârșit cei trei eroi ai revoluției, moților li se acordă libertatea pășunatului, scutirea de cărăușie, desființarea servituții personale și a legării de glie (august 1785), căsătorii fără consimțământul nobilului și dreptul la învățătură. În 21 februarie 1907 începe o altă răscoală celebră, cea țărănească. Aceasta se termină în luna martie, iar la final elita conducătoare a fost nevoită să-și revizuiască concepțiile despre țărănime, apărând astfel o nouă generație în cadrul clasei politice.
Omul modern continuă tradiția protestului la îngheț
Revoluția din 1989 știm deja că izbucnește în decembrie. Începe pe 16 decembrie la Timișoara și se termină la 25 decembrie cu condamnarea la moarte a soților Ceaușescu. Au loc, la un an după revoluție, în 1990 două mineriade. În ianuarie și februarie. Este adevărăt, la capitolul mineriade mai avem una în iunie și încă una, în 1991, în septembrie. Izbucnesc apoi cele din 1999, în perioadele deja consacrate: ianuarie și februarie. La 12 ianuarie 2012 România iese în stradă ca să apere SMURD-ul și pe Raed Arafat. Pe data de 6 februarie 2012 Emil Boc își dă demisia din postul de prim- ministru. Și mai aproape de zilele noastre, în 2015, românii ies din nou în stradă în noiembrie. Revoluția „ctr+alt+del” sau „Colectiv” se finalizează cu o nouă demisie: cea a lui Victor Ponta. 2017 ne scoate, din nou, în stradă încă de pe data de 18 ianuarie. Din nou ieșim să protestăm iarna.
Depresie, frig și socializare
Psihologul Camelia Vasile a încercat să găsească o explicație pentru care românii mustesc a revoltă doar iarna: „În general iarna este asociată cu finalul de an. Ne facem balanța a ceea ce s-a întâmplat bun și rău în viața noastră, iar dacă anul a fost unul prost, ne revoltăm în sinea noastră. Nu ne place aceastră introspecție. O altă explicație a acestui fenomen ar putea fi și faptul că, din cauza frigului, tindem să stăm mai mult în spații închise și în comunitate. Vorbim între noi, comunicăm mai mult unii cu alții. Și astfel, seria nemulțimirilor de grup și individuale se amplifică. Iarna suntem mai deprimați, din cauza lipsei de lumină, ne face să fim mai puțin răbdători, mai irascibili și mai puțin toleranți. Toate aceastea adunate, pe un val de decizii care nu ne plac, pornesc ca un val care duce la revoltă”, explică psihologul. O altă explicație, a vremurilor mai moderne, ar putea fi faptul că omul modern pleacă în concedii vara, ca atare nu este prea interesat de ce se întâmplă în țară cât e cald. Îi revine interesul iarna, când vacanțele în stațiuni însorite sunt înlocuite cu statul în fața televizorului.
Iulia LUCA
