„Nu este fezabil”. Acesta este răspunsul dat de directorii operatorilor de transport în comun din România, atunci când sunt întrebați daca transportul gratuit ar fi posibil pentru toate categoriile de cetățeni dintr-un oraș sau altul. Discuția a pornit după ce un consilier PNL a propus, joi, la Craiova, în plenul ședinței de consiliu local, transport gratuit pentru toate categoriile de persoane.
Joi dimineața, consilierii locali ai Craiovei au avut peste ordinea de zi un proiect de hotărâre prin care RAT SRL să acorde mai multe gratuități pe transportul în comun pentru pensionari.
„Se aprobă acordarea de facilităţi pe mijloacele de transport în comun ale RAT SRL pentru anumite categorii de persoane, astfel: a) gratuitate pe toate liniile de transport în comun RAT SRL, pentru pensionarii cu domiciliul în municipiul Craiova care au vârsta de peste 70 ani, precum şi pentru cei care au un venit din pensie de până la 1.100 lei/lună începând cu 1 februarie 2017, respectiv 1.200 lei/lună începând cu 1 iulie 2017; b) reducerea cu 50% a preţului abonamentului, pentru orice tip de abonament, pentru pensionarii cu domiciliul în municipiul Craiova şi cu un venit net din pensie de peste 1.100 lei/lună începând cu 1 februarie 2017, respectiv 1.200 lei/lună începând cu 1 iulie 2017”, se arată în hotărârea votată, joi, de consilierii locali.
Șocantă a fost propunerea consilierului local PNL, de altfel fost director al Regiei Autonome de Transport Craiova, Marinel Florescu, la acest punct, care a propus ca transportul în comun în Craiova să fie gratuit pentru toate categoriile de persoane, propunere care a fost supusă votului, însă nu a trecut.
Și nu e de mirare de ce. Jurnalul Olteniei a luat legătura cu mai mulți directori ai operatorilor de transport în comun din țară care au spus clar și răspicat că această propunere nu este fezabilă ci, mai degrabă, populistă, în dorința de a atrage electorat. O societate care administrează transportul în comun nu poate funcționa fără aceste costuri, care vin din plata biletelor și abonamentelor, iar în cazul în care s-ar încerca un astfel de proiect, s-ar pune o povară mult prea mare pe bugetul local.
Directorul CTP Cluj-Napoca: „Ar însemna să terminați bugetul municipiului Craiova”
Liviu Neag, directorul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca și, totodată, președintele Asociației „Uniunea Română de Transport Public”, a catalogat propunerea drept una care nu ar putea să aducă niciun bine orașelor din România, inclusiv Craiovei.
„Asta dă bine să rămână undeva pentru estul Rusiei. Nu pentru Rusia centrală, ci pentru Rusia siberiană. Doamne, Dumnezeule, ce putem să mai auzim! Nu este fezabilă din capul locului și să vă spun ce se întâmplă. Problema asta de transport cere calitate și siguranță, în primul rând. Trebuie să transporți călătorii în siguranță, să nu ai evenimente, nenorociri, lucruri care să creeze probleme celor pe care îi transporți. Apoi, este problema calității. Această infrastructură de transport public necesită niște sume colosal de mari, știm foarte bine: liniile de tramvai sunt scumpe, tramvaiele, autobuzele… Personalul care lucrează în aceste companii de deservire este unul destul de numeros pentru că ele au departamente pe toate zonele unei firme: departament comercial, economic, tehnic. Au, dacă vreți, și marketing. Și, atunci, e greu să spui că vei lăsa gratis. Ar însemna să terminați bugetul primăriei Craiova și să fie o veselie la dumneavoastră acolo. Nu cred că poate să aducă bine, ci numai rău orașului Craiova. E un punct de vedere și, repet, eu am văzut propuneri prin zona țărilor baltice, pe acolo. Dar eu cred că ne uităm spre Vest și mereu spun asta: noi trebuie să ne uităm cu fața spre Vest, ce fac capitaliștii, și înspre acolo să ne orientăm. Dacă ei nu și-au permis, la condițiile tehnice pe care le au, la câștigul pe care îl are fiecare cetățean, să facă gratis, atunci noi, care suntem o țară cu probleme din punct de vedere economic, financiar și tehnic, e greu de realizat”, a spus Liviu Neag, pentru Jurnalul Olteniei.
La rândul său, Ioan Firte, director exploatare în cadrul SC URBIS SA Baia Mare, care deservește întreaga Zonă Metropolitană Baia Mare, a explicat că acest lucru este foarte greu de realizat.
„Este cam greu de pus în practică. De exemplu, noi operăm și pe Zona Metropolitană, asta înseamnă două orașe, pe lângă Baia Mare, și încă patru-cinci comune. Bănuiesc că un municipiu mai mare nu este dispus să suporte transportul și pentru acești călători. Dacă ar fi să nu transportăm alți călători decât pe cei din municipiul Baia Mare și să nu avem nevoie de control și de casiere pentru vândut bilete, să nu mai avem nevoie de logistica necesară pentru bilete și abonamente… Da. Poate că ar fi posibil. Dar, având în vedere că circulă cu autobuzele noastre și alte persoane decât cele din municipiul Baia Mare, nu știu dacă sunt dispuse primăria sau consiliul local să suporte cheltuielile iscate de acest tip de transport. Nu se poate susține așa ceva”, a declarat Ioan Firte, spunând că banii necesari susținerii transportului public ar trebui recuperați în alt fel, spre exemplu printr-un soi de impozit suplimentar pentru cetățeni, inclusiv pentru cei care nu folosesc transportul în comun, ceea ce nu ar fi corect.
Directorul RAT Timișoara: „Nu este o soluție fezabilă și subliniați lucrul acesta”
Nu în ultimul rând, directorul Regiei Autonome de Transport Timișoara, Ioan Goia, a explicat, pentru Jurnalul Olteniei, că a existat un astfel de proiect-pilot în Estonia, care însă nu a avut rezultatele scontate.
„Ca să fie răspunsul clar de la început, o să încep cu concluzia: nu este o soluție fezabilă. Nu este o soluție fezabilă și subliniați lucrul acesta. Anii trecuți a fost un proiect-pilot în Tallinn, capitala Estoniei, pentru transport gratuit. A fost dat exemplu de bună practică de către Comisia Europeană. A funcționat doi sau trei ani, după care s-a terminat cu acest proiect. Ce s-a întâmplat? Au început să fie inventariate dezavantajele acestui transport gratuit. Care au fost dezavantajele comunității? Capacitatea oferită. Ei au primit finanțări, la ei nu se putea pune în discuție că nu au primit pe proiecția respectivă de buget finanțare nerambursabilă pentru a-și dota transportul în comun cu tot ce trebuie. Au cumpărat mijloace de transport suplimentare și au totat cu tot ce a fost nevoie pentru a face fața afluxului. Populația a început să migreze către oraș, cu domicilii, cu rezidențe, cu tot, ca să beneficieze de zona aceasta. Ei au stabilit o sumă/călător ca gratuitate, și atunci, din perspectiva asta, s-au trezit că acest proiect era un perpetuum mobile de tipul că se produc în bugetul local sume tot mai mari de cheltuială, fără un efect economic pozitiv asupra dezvoltării orașului. Și s-a renunțat la chestiunea asta”, a punctat Ioan Goia, explicând că transportul gratuit pentru cetățeni nu înseamnă gratuitate, cineva plătind pentru gratuitatea respectivă, într-un fel sau altul.
„În Arabia Saudită mai este un orășel care practică lucrul acesta, dar este un orășel mic, cu alte perspective și cu alte priorități. Din perspectiva României, gratuitatea pe mijloacele de transport nu este fezabilă ca proiect pentru oricare dintre comunitățile locale care încearcă să facă lucrul acesta”, a conchis directorul RAT Timișoara.
