Cancerul de col uterin este prima cauză de mortalitate în rândul femeilor tinere. Medicii oncologi spun însă că acest tip de cancer este uşor depistabil şi nu ar trebui să se moară din această cauză.
Cancerul de col uterin este a patra cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România, după cancerul mamar, colorectal şi cel pulmonar, dar prima în rândul femeilor tinere, între 15 şi 44 de ani. Cu mai multă atenţie a femeilor asupra sănătăţii lor, dar şi cu mai multă implicare din partea statului în ceea ce priveşte prevenţia, această îngrijorătoare statistică s-ar putea schimba.
„Cancerul de col uterin este cel mai rapid şi mai uşor de depistat dintre toate formele de cancer, alături de cel de sân. Cel de sân presupune palpare, tumora se palpează imediat în momentul în care femeia îşi face duş, sau când se îmbracă. Este foarte uşor de palpat, uşor de tratat, când este depistat la timp. Aşa este şi la cancerul de col uterin. În primul rând, ca şi semn esenţial este sângerarea fie între perioadele intermenstruale, orice sângerare care nu este ritmată de menstruaţie înseamnă ceva leziuni la nivelul colului uterin. Este primul semn de alarmă, iar pacienta trebuie să se ducă la medicul ginecolog. Al doilea semn este sângerarea la contactul sexual. Se poate depista de când leziunea este foarte mică. În momentul în care pacienta ajunge deja în stadii avansate este un semn de neglijenţă. Din momentul în care apare prima sângerare şi până la momentul avansării şi evoluţiei cancerului durează cel puţin un an. Diagnosticul poate fi pus în stadiu perfect curabil, în stadiul 0 când tumora este la nivel celular, prin testul Babeş-Papanicolau. Teoretic nici nu ar trebui să se moară de cancer de col uterin, poate numai în forme agresive”, a declarat, pentru Jurnalul Olteniei, Irina Stancu, medic oncolog.
Aceasta ne-a mai declarat că un control periodic la medicul ginecolog poate fi decisiv pentru salvarea vieţii.
„Pe vremea lui Ceauşescu, pentru ca femeile să facă copii, erau supuse unui control ginecologic sistematic pentru a le împiedica să facă avort. La aceste controale se putea observa cea mai mică leziune de pe colul uterin. Ulterior, probabil s-a considerat că acest examen genital este unul comunist, iar femeile au mers tot mai rar la control. Trebuie înţeles că acest control este foarte important”, a mai spus Irina Stancu.
Medicul oncolog consideră că şi statul ar trebui să găsească o formulă, un program prin care să determine femeile să meargă periodic la control ginecologic. Pe lângă faptul că ar fi salvate mai multe vieţi, statul ar avea de câştigat şi financiar: Cheltuiala pe ceea ce înseamnă prevenirea cancerului de col uterin raportată după aceea la costurile tratamentului este mare”.
Până pe 28 ianurie, în judeţ este marcată Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin, ocazie cu care, pe lângă campania de informare a femeilor cu privire la acest tip de cancer, Direcţia de Sănătate Publică Dolj a transmis şi date cu referire la incidenţa bolii. Statisticile sunt îngrijorătoare.
„Cancerul de col uterin este una din cele mai importante probleme de sănătate publică în Europa şi în România. Pe continentul european, 60.000 femei suferă de această boală şi 30.000 femei mor anual ca urmare a cancerului de col uterin.
România îşi menţine ratele înalte de incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin.
Cancerul de col uterin este a patra cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România, după cancerul mamar, colorectal şi cel pulmonar, dar prima în rândul femeilor tinere, între 15 şi 44 de ani.
În judeţul Dolj, în anul 2015, dintr-un total de 970 cazuri noi de cancer la femeie, 104 au fost cazuri de cancer de col uterin, această localizare ocupând locul II după cancerul de sân. În ceea ce priveşte cazurile rămase în evidenţă la sfârşitul anului din cele 11.327 cazuri de cancer înregistrate la femei, 1.701 sunt cancere de col uterin( locul II după cancerul de sân).
O posibilă explicaţie a situaţiei ar fi că multe femei nu au informaţii referitoare la modalităţile de prevenire a cancerului de col uterin. Ca atare, acestea nu beneficiază de programele preventive disponibile si nu militează pentru implementarea acestor programe.
Este evident că una dintre priorităţile actuale în lupta împotriva cancerului de col uterin este să ne asigurăm că populaţia, politicienii şi furnizorii de servicii medicale înţeleg pe deplin beneficiile prevenirii cancerului de col uterin”,spun specialiştilii DSP Dolj.
În scopul conştientizării acestei probleme de sănătate publică şi de îmbunătăţire a nivelului de cunoaştere de către populaţie a mijloacelor prin care poate fi prevenit cancerul de col uterin, a fost lansată, începând cu anul 2007, Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin, notează DSP. Programul a continuat, iar în această săptămână Campania de Prevenire a Cancerului de Col Uterin se desfăşoară sub sloganul: “STOP cancerului de col uterin”.
„Prin activităţile preconizate, dorim să încurajăm adolescentele şi femeile de toate vârstele să utilizeze metodele de prevenire, prin participarea la programele de screening pentru cancerul de col uterin şi de vaccinare anti-HPV”, arată DSP Dolj.
Factori de risc şi simptomatologie
Infecţia cu virusul Papilloma uman (HPV): Studiile epidemiologice au demonstrat că factorul etiologic principal pentru dezvoltarea carcinomului preinvaziv sau invaziv de col uterin este infecţia persistentă cu HPV. Tipurile de HPV care favorizează apariţia cancerului de col uterin sunt, de obicei, transmise prin contact sexual.
Infecţia cu HPV apare cel mai frecvent la adolescente şi femei tinere, la debutul deceniului 3 de viaţă. Prevalenţa infecţiei creşte de la vârsta de 14 până la 24 de ani, dar apoi scade treptat până la 59 de ani. La femeile tinere, în special sub 21 de ani, infecţia este tranzitorie, iar majoritatea leziunilor de col uterin asociate se vor rezolva spontan, în aproximativ 8 luni. De asemenea, cele mai multe anomalii de col uterin asociate se vor rezolva în mod spontan în rândul acestor femei. În cazul persistenţei infecţiei cu HPV, creşte şi riscul dezvoltării leziunilor maligne.
Imunosupresia: Femeile care primesc terapie imunosupresoare pentru boli autoimune, neoplazice sau pentru transplant de organe, cele cu HIV/SIDA, prezintă risc crescut de progresare a displaziilor de col uterin în leziuni canceroase.
Fumatul: creşte riscul pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv pentru cel de col uterin.
Numărul mare de sarcini: Trei sau mai multe sarcini la termen par să crească riscul de a dezvolta cancer de col uterin. În plus, femeile a căror primă sarcină la termen a avut loc înainte de 17 ani, sunt aproape de două ori mai susceptibile de a dezvolta cancer de col uterin mai târziu în viaţă, comparativ cu femeile a căror primă sarcină a avut loc la 25 de ani sau peste această vârstă.
Contraceptivele orale: Consumul contraceptivelor orale pe perioade lungi de timp pare să crească riscul de cancer cervical. Un studiu a raportat dublarea riscului pentru femeile ce au utilizat aceste produse timp de peste cinci ani, dar şi revenirea la normalitate după 10 de ani de la întrerupere.
Comportamentul sexual: Debutul timpuriu al activităţii sexuale, în timpul pubertăţii sau înainte de 18 ani; existenţa mai multor parteneri sexuali; existenţa unui partener de sex masculin care a avut multipli parteneri sexuali, toate cresc riscurile de cancer de col uterin. Prezervativele oferă un anumit grad de protecţie pentru infecţia cu HPV şi alte boli cu transmitere sexuală, atunci când sunt utilizate constant şi corespunzător.
Greutatea corporală: Un studiu observaţional pe 1.125 femei cu vârste între 18-65 de ani care prezentau infecţii cu HPV a arătat că femeile supraponderale au un risc cu 25% mai mare de a dezvolta cancer de col uterin, iar femeile cu obezitate moderată au un risc cu 70% mai crescut. De asemenea, femeile supraponderale şi obeze au un risc foarte crescut de deces cauzat de cancerul de col uterin.
Antecedentele heredo-colaterale de cancer de col uterin: Femeile a căror mamă sau soră au avut cancer de col uterin, au un risc de apariţie a bolii de două până la trei ori mai mare.
Bolile cu transmitere sexuală: Femeile cu antecedente de boli cu transmitere sexuală au un risc crescut de displazie de col uterin şi cancer.
Un alt factor de risc cunoscut este statutul socio-economic precar.
Specialiştii arată că vaccinarea antiHPV conferă un grad ridicat de protecţie împotriva displaziei de col uterin, cancerului de col uterin (atât faţă de carcinomul cu celule scuamoase, cât şi faţă de adenocarcinom), dar poate oferi protecţie şi faţă de neoplasmul anal, orofaringian, vulvar, vaginal şi penian.Vaccinurile sunt adresate cu precădere fetelor cu vârsta de peste nouă ani, ca şi femeilor cu vârsta de până la 26 de ani.
De asemenea, programele eficiente de screening pot preveni până la 80% din cazurile de îmbolnăvire. Metodele citologice de screening sunt mai puţin eficiente în detectarea adenocarcinomului, dar utilizarea testării HPV poate ameliora şi această identificare.
