100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial
Au trecut o sută de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, iar pentru a marca centenarul, pe lângă ceremoniile militare şi religioase organizate în toată ţara în memoria eroilor căzuţi la datorie, militarii români au trecut Carpații într-un mod simbolic.
Au fost executate marşuri tactice pe principalele rute pe care, exact cu 100 de ani în urmă, ostașii Armatei României luau în stăpânire trecătorile Munților Carpați, pentru a permite trecerea efectivelor diviziilor române aflate în ofensivă.
Militarii Brigăzii 2 Infanterie „Rovine” au luat parte, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la acest marş.
„La celebrarea a 100 de ani de când militarii Armatei României au trecut munţii pentru a elibera Ardealul, militarii Brigăzii 2 Infanterie „Rovine” alături de comandantul Brigăzii 2 Infanterie „Rovine”, colonelul Daniel Petrescu au trecut, din nou, Carpaţii, în mod simbolic. Scorpionii Roşii din Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab” au făcut să răsune din nou Valea Jiului, cântând „Treceţi batalioane române, Carpaţii” pe traseul Gara Meri – popasul Lainici. La finalul marşului cu torţe, aceştia au depus o coroană la Monumentul Generalului Ioan Dragalina, ridicat în Defileul Jiului, ca un omagiu adus marelui erou român din Marele Război”, au transmis reprezentanţii Brigăzii.
Tot pentru a marca trecerea celor 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial şi pentru recunoaşterea meritelor celor care au luptat pentru ţară şi omagierea eroilor, în municipiul Craiova s-a organizat, vineri, o ceremonie militar-religioasă.
Ceremonia a fost organizată de garnizoana Craiova şi s-a desfăşurat la Monumentul Eroilor Români din cimitirul Sineasca. Pe timpul ceremoniei, oficalităţile prezente la eveniment alături de comandantul Brigăzii 2 Infanterie „Rovine”, colonel dr. Daniel Petrescu, au dat citire a peste 300 de nume de veterani de război căzuţi la datorie pe câmpurile de bătălie din timpul Marelui Război.
Pe scurt, despre război
La 27 august 1916, trei armate române au travesrat Carpaţii Meridionali şi au intrat în Transilvania, astfel ţara noastră intrând în Primul Război Mondial, după ce doi ani a păstrat neutralitate.
Pentru că autorităţile de la Budapesta şi Viena asupriseră românii din provinciile Transilvania, Crişana, Banat, Maramureş şi Bucovina, aflate sub ocupaţie, Regele Ferdinand şi guvernul condus de liberalul Ionel Brătianu au decis ca românii să lupte alături de Antanta ( Franţa, Rusia şi Marea Britanie).
În urma primelor atacuri, armata română a reuşit să elibereze o parte din Transilvania, obligând armata austro-ungară să se retragă.
Însă în toamna lui 1916, armata română a suferit o serie de înfrângeri zdrobitoare în faţa armatelor germane şi austro-ungare. Autorităţile statului au fost nevoite să se refugieze în Moldova, iar inamicul a reuşit astfel să ocupe două treimi din ţară, inclusiv capitala.
Din iarna lui 1916, cu o nouă conducee militară, dar şi cu sprijinul Misiunii Militare Franceze Armata României a fost reorganizată și reinstruită. Astfel, că în vara lui 2017, s-a reuşit înfrângerea trupelor Puterilor Centrale în bătăliile de la Mărăști, Oituz și Mărășești.
Armata română ar fi vrut să continue ofensiva pentru eliberarea teritoriului ocupat. Însă în urma unei revoluţii izbucnite în Imperiul Rus şi după ce Rusia a încheiat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale, România s-a văzut nevoită să ceară armistiţiul, să iasă din război şi să accepte o pace umilitoare. Regele Ferdinand a amânat însă semnarea acestuit tratat, iar ţara a reintrat în război pe 10 noiembrie 1918, cu doar o zi mai înainte ca războiul să se încheie în vest.
Pe 9 aprilie 1918, Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat unirea cu România cu o majoritate zdrobitoare a voturilor. Pe 28 noiembrie, reprezentanţii populaţiei din Bucovina a votat pentru unirea cu Ţara. Pe 1 decembrie 1918 a fost adoptată proclamaţia de la Alba Iulia de unire cu Regatul Român. Ulterior, Tratatul de la Versailles a recunoscut toate proclamaţiile de unire în conformitate cu dreptul la autodeterminare stabilit de Declaraţia celor 14 puncte ale preşedintelui american Thomas Woodrow Wilson.
(foto Oliver Anghel)
