Grădina Botanică, oaza de verdeaţă şi de linişte din mijlocul oraşului, şi-a recăpătat demnitatea şi strălucirea pe care le merita. După ani întregi în care nu s-a investit în ea, deoarece Universitatea din Craiova nu îşi permitea acest lucru, grădina a trecut în administrarea primăriei, dar şi printr-o schimbare binemeritată. Odată paradis al câinilor fără stăpăn şi al aleilor pe care de-abia puteai să mergi, Grădina Botanică este din nou tratată cu respect şi ocrotire de cei care îi calcă pragul. Peste puţin timp, ea va fi inaugurată oficial, pentru că lucrările sunt aproape încheiate.
Grădina Botanică din Craiova a fost înfiinţată în anul 1952, din iniţiativa şi sub îndrumarea prof. dr. univ. Alexandru Buia, şi adăposteşte varii soiuri de plante şi arbori. Iniţial, aceasta fusese gândită ca un loc de practică pentru studenţii de la agronomie şi horticultură. Încă din anul 1974, grădina a fost inclusă în Asociaţia Internaţională a Grădinilor Botanice, iar din anul 2001 a intrat în Asociaţia Grădinilor Botanice din România.
Universitatea, fără fonduri pentru Botanică
Însă, ca în orice loc în care nu există posibilităţi financiare pentru întreţinere şi reabilitare, şi această zonă superbă din inima oraşului a început, uşor-uşor, să intre într-o decădere. Aflată în subordinea Universităţii din Craiova, care îşi dorea să reabiliteze infrastructura, însă nu avea fondurile necesare pentru a face asta, grădina a căpătat, cu timpul, un alt renume, deloc pozitiv. Conducerea Universităţii declara, la începutul anului trecut, că a existat un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea aleilor şi pentru un nou gard al grădinii, însă costurile erau mult prea mari. Ce-i drept, investiţii se mai făcuseră la seră, la băncuţe şi la plante, însă doar atât.
În luna martie 2015, grădina a fost preluată de municipalitate, suprafaţa ei de 118.038 mp urmând să fie reabilitată. Uşor-uşor, câinii maidanezi care făceau legea au dispărut şi zona a început să se civilizeze. Tot ce înseamnă alei şi pavaj a fost realizat în baza acordului-cadru de asfaltare cu societatea Delta ACM. Inedit a fost asfaltul grena care a fost turnat pe aleile grădinii, călcat acum de zecile de craioveni care vin zilnic aici să facă jogging. „Vin aproape zilnic aici, dimineaţa, pentru a alerga. Îmi convine pentru că este mult mai aproape de casă decât Parcul ‘Romanescu’. Îmi place cum s-a transformat locul în ultima perioadă. Este mult mai curat şi chiar arată ca un parc din străinătate”, a povestit Alin, un craiovean. Și cei mici sunt scoşi la plimbare de către bunici sau părinţi, care preferă să vină aici decât să se plimbe pe străzile sufocate de maşini. „Noroc cu parcurile astea, că mai avem şi noi unde să venim cu cel mic. E aer curat, mai ales acum, că e mai răcoare. Eu am prins grădina şi când eram mai tânără şi acum chiar este frumoasă. Nu am ce să zic”, a spus o femeie care ieşise cu nepoţelul la plimbare.
De ce nu călcăm iarba?
Deşi au creat numeroase controverse, semnele din Grădina Botanică pe care scrie „Nu călcaţi iarba!” au şi ele sensul lor. Nefiind un parc şi având plante deosebite, acestea ar putea fi distruse cu uşurinţă dacă cineva ar pătrunde pe spaţiul verde, lucru explicat în mai multe rânduri de conducerea RAADPFL, care s-a ocupat de reabilitarea spaţiilor verzi. „Grădina Botanică are caracteristica unei grădini specifice. Aceasta este în lucru, în plină reabilitare, într-o perioadă de plantări şi de gazonare. Pe de o parte, tehnologia de aplicare a gazonului, a unuia nou pus, de tip covor, este următoarea: după ce se aplică pe un teren foarte bine afânat şi pregătit, se aplică acel covor şi este nevoie de o perioadă în care sunt pregătiri specifice pentru ca acesta să pornească vegetaţia. Una dintre aceste întreţineri este inundarea, nu simpla stropire, pentru ca el să plece corect şi frumos în vegetaţie. Astfel, noi lucrând în continuare în Grădina Botanică, am luat măsuri ca atunci când el se inundă să nu fie călcat, pentru că se deteriorează. Când el va porni în vegetaţie şi specialiştii regiei consideră că este perfect, atunci pe unele porţiuni, în funcţie de zonele Grădinii Botanice, va fi voie să se calce. Grădina este împărţită în sectoare de studiu foarte bine delimitate, cu plante specifice, rare, care nu vor permite accesul publicului printre toate florile şi frunzele”, a transmis, în trecut, conducerea RAADPFL.
Schimbări: de la terenul de sport la podul îndrăgostiţilor
Dar nu numai plantele sunt acum o atracţie în Grădina Botanică. În cursul ultimului an, aici a fost realizat şi un teren de sport care e rareori gol seara, pe timp de vară. Spre partea din spatele grădinii a fost pus un foişor japonez, de culoare roşiatică, iar accesul către el se face pe două podeţe peste apă, nou făcute, în aceeaşi culoare. Mobilierul a fost schimbat cu totul, la fel şi stâlpii de iluminat şi coşurile de gunoi. Grădina are acum şi un pod al îndrăgostiţilor pe care cei care doresc pot pune lacăte gravate cu numele lor, în mod simbolic.
Grădina, inaugurată după tabăra de sculptură
Apa din lacuri a fost curăţată astfel că, acum, ea este un habitat pentru broscuţe, dar şi 
pentru lebedele care au fost mutate din Parcul „Nicolae Romanescu”. O grijă deosebită a primit-o şi Fântâna Jianu, monument istoric de interes local de categoria B construit în jurul anului 1800, aflat în zona intrării în Grădină. De departe, însă, şi fără a pătrunde în grădină, cele mai mari schimbări care se văd sunt legate de împrejmuirea zonei, realizată acum cu un gard masiv, de fier, impunător, dar şi căsuţa de la intrare, care a prins viaţă prin zeci de culori.
Municipalitatea intenţionează să inaugureze, oficial, Grădina Botanică, după ce se va încheia Tabăra de Sculptură „Drumuri Brâncuşiene”, tocmai pentru a mai putea monta câteva statui în perimetru.
