Tot mai mulţi doljeni se plâng de faptul că s-au întors din vacanţe cu afecţiuni digestive. Aceştia a fost afectaţi de enterocolite ca urmare a alimentelor pe care le-au consumat şi spun că în loc să se bucure de vacanţe au trebuit să caute medicamente prin farmacii. Enterocolitele pot fi evitate. Cum apar şi cum le putem evita, am încercat să aflăm de la dr. Carmen Ionescu, medic primar, medicina de familie.
Vacanţa de vară nu a fost una reuşită pentru Ileana, o femeie, de 33 ani, din Craiova şi familia ei. Atât ea, cât şi soţul ei şi cele două fiice ale lor s-au îmbolnăvit de enterocolită. „Ne-am luat bilet all inclusive într-o staţiune de la noi de la mare. Ne-am bucurat de vacanţă numai câteva zile pentru că după aceea au apărut problemele. Mai întâi s-a îmbolnăvit cea mică. Am luat ceva de la farmacie pentru ea şi s-a mai liniştit. I-am dat mai mult ceaiuri. Apoi s-a îmbolnăvit cea mare şi apoi noi. Ne-am dat seama că era de la mâncarea de la restaurant, de la altceva nu avea ce să fie. Cu noi a mai fost o altă familie şi ei au avut probleme. Când am ajuns acasă ne-am dus la doctor şi ne-a spus că avem enterocolită”, spune Ileana.
Medicii spun că enterocolita atât de des întâlnită în sezonul de vară apare de la neglijența populaţiei referitor la modul în care consumă alimentele. Consumul de alimente învechite, necorespunzător depozitate, consumul de fructe şi legume nespălate duc la apariţia enterocolitelor, toxiinfecţiilor alimentare şi chiar a hepatitei A.
“Solicitările din partea pacienţilor cu această afectare pentru medicii de familie sunt mult mai numeroase ca de obicei. Simptomele cu care se confruntă aceştia sunt: pierderea poftei de mâncare, durerile abdominale cu caracter de crampă, senzaţia de greaţă, vărsăturile, starea de slăbiciune cauzată de pierderea de lichide din organism şi uneori febra. Persoanele cel mai afectate de această boală şi cu risc de complicaţii sunt: copiii(îndeosebi sugarii), vârstnicii şi femeile însărcinate, persoanele cu un sistem imunitar prăbuşit. Simptomele în cazul acestora pot avea o durată mai mare şi mult mai accentuate. Complicaţiile enterocolitei pot fii multiple: diareea severă(cu striuri sangvinolente), slăbiciune muscular, ameţeli, confuzie, durere abdominal intensă, deshidratare severă, oligurie(urinare puţină), anurie(lipsa urinarii), hipotensiune arterială sau tahicardie.În acest caz prezența la medic devine obligatorie”, a declarat dr. Carmen Ionescu.
Medicul Ionescu mai spune că în cazurile uşoare de enterocolită hidratarea şi regimul alimentar corespunzător sunt suficiente, dar dacă simptomele persistă este nevoie de tratament medicamentos.
“Hidratarea este esenţială deoarece odată cu scaunele apoase, abundente însoţite de vărsături se pierde apă dar şi electroliţi necesari activităţii celulelor. Următorul pas este regimul alimentar strict.
Trebuiesc evitate lactatele, mezelurile, maioneză şi fructele nespălate. Pentru durerile abdominale se pot utiliza antispastice (la recomandarea medicului), aplicaţii de căldură pe abdomen. Se folosesc şi medicamente de combatere a greţurilor, vărsăturilor şi a diareei cu respectarea dozajului în funcţie de greutate şi vârsta. În unele cazuri mai grave este necesară antibioterapia, dar numai la indicaţia medicului în funcţie de cauză şi severitate”, a mai precizat dr.Carmen Ionescu.
Pentru a putea preveni boala este necesar să păstrăm normele de igienă: spălarea mâinilor, spălarea alimentelor (fructele şi legumele), spălarea şi dezinfectarea tacâmurilor, veselei precum şi utilizarea apei provenite din surse sigure şi necontaminate. De asemenea trebuie să evităm consumul alimentelor care se alterează uşor, insuficient prelucrate, laptele nepasteurizat, prăjelile, prăjiturile cu creme, maioneza. Nu trebuie consumate alimente decât dacă sunt păstrate în frigider maxim 24 de ore la o temperatură de 0-4 grade Celsius.
Alexandra Gîtan