Campusul Facultăţii de Mecanică din Craiova, în care s-au investit 10 milioane de euro din fonduri europene, a fost inaugurat, miercuri, în prezenţa reprezentanţilor Universităţii din Craiova, a autorităţilor locale, Prefectura Dolj, Primăria Craiova, dar şi a secretarului de stat în Ministerul Educaţiei, Gigel Paraschiv şi a lui Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educaţiei.
Proiectul a prevăzut reabilitarea, modernizarea clădirilor existente, extinderea şi refuncţionalizarea unora dintre acestea, crearea de condiţii dintre cele mai înalte standarde, astfel încât procesul educaţional să se desfăşoare după norme moderne.
Au fost amenajate la standarde europene spaţii destinate predării cursurilor, desfăşurării laboratoarelor, spaţii pentru birourile profesorilor pentru consultaţii, secretariat, dar şi birourile de informare. De asemenea, a fost construită o bază sportivă şi au fost amenajate spaţii ultramoderne de cazare dotate la nivel hotelier. Căminul nr.8 a fost reabilitat în cadrul acestui proiect, cu două locuri în cameră, dotate cu televizor, frigider, mobilier pentru studiu. De asemenea dispune şi de o bibliotecă, depozit de carte tehnică, săli de studiu individual, o sală de seminar.
Tot cu fonduri europene, au fost achiziţionate şi implementate echipamente şi aparatură de laborator de ultimă generaţie. În acelaşi timp, a fost realizată o infrastructură modernă şi performantă pentru biblioteca facultaţii cu acces direct la informaţia ştiinţifică de actualitate.
Scopul principal al proiectului este de a asigura un proces educaţional la standarde europene, de a creşte rolul economic, social şi cultural al centrului universitar, precum şi de a creşte portofoliul de colaborări cu instituţiile şi universităţile naţionale şi internaţionale, transmit reprezentanţii Universităţii din Craiova.
“Inaugurarea Campusului de Mecanică nu s-a dorit altceva decât un omagiu al întregii comunităţi academice craiovene, un omagiu adus profesioniştilor de excepţie, acestei echipe absolut minuntate, Agenţia de Dezvoltare Regională, constructori, universitari, care au făcut posibilă transformarea unui vis în realitate. Îmi îngădui să-l citez pe domnul decan al Facultăţii de Mecanică care avea perfectă dreptate când afirma „Precum meşterul Manole am pus la temelia acestei zidiri curajul, credinţa, cutezanţa, dorinţa noastră de mai mult şi de mai bine, încrederea în propriile puteri şi în capacitatea de a schimba vieţi şi destine, ale noastre, ale studenţilor noştri”. Aţi văzut până acum un ţesut urban fracturat compus dintr-o clădire veche de patrimoniu şi înconjurat de clădiri care păreau nesemnificative specifice construcţiilor anilor 50-60. Povestea de succes a acestui proiect s-a terminat chiar dacă astăzi (n.r.-miercuri) inaugurăm o parte a sa. Va continua până la transformarea completă a acestui spaţiu, îndrăznesc să afirm acest lucru, cu falsă modestie, în cel mai frumos campus universitar studenţesc din ţară. Un spaţiu în care predarea, învăţarea, cercetarea, viaţa studenţească, relaxarea se logodesc în cel mai fericit mod posibil”, a declarat Cristiana Teodorescu, prorector Universitatea din Craiova.
Prof.dr.ing. Nicolae Dumitru, decanul Facultăţii de Mecanică, a precizat că infrastructura creată permite eficientizarea relaţiilor cu agenţii economici, iar spaţiile de învăţământ şi cazare asigură cele mai înalte standarde pentru desfăşurarea procesului educaţional.
„Suntem fericiţi, eu şi colegii din corpul didactic al Facultăţii de Mecanică pentru că am reuşit să implementăm un proiect complex, frumos, care este dedicat studenţilor. Viitorul Facultăţii de Mecanică a fost o preocupare permanentă a întregului corp didactic al Facultăţii de Mecanică, iar acest viitor am început să-l simţim, să-l palpăm graţie acestui proiect care se numeşte „Reabilitare, modernizare şi extindere spaţii de învăţământ şi cazare Facultatea de Mecanică din Craiova”, un proiect devenit realitate prin Programul Operaţional Regional. Proiectul este unul complex, cu caracteristici speciale, fiindcă tratează într-un sistem integrat de o înaltă calitate şi profesionalism şi artă, în acelaşi timp spaţiile de învăţământ şi de cazare. De asemenea clasează Facultatea de Mecanică în secolul 21, printr-o infrastructură educaţională şi de cercetare modernă cu dotări de ultimă oră, cu spaţii de învăţământ pentru studenţi demnă de cele mai înalte standarde europene. Aţi văzut un cămin reabilitat, modernizat şi clădirea de laboratoare, pe etajul 1, 2 şi 3 sunt laboratoare, iar la etajul 4 sunt săli de proiectare dotate cu echipamente şi softuri de ultimă generaţie. De asemenea, suntem în această aulă de 260 de locuri, este ceea ce ne-am dorit, să ţinem conferinţe în această aulă, interfaţăm cu agenţii economici care ne ajută şi la demisolul acestei clădiri există un spaţiu expoziţional generos şi deosebit de interesant. Contractul de finanţare a fost semnat pe 31 iulie 2013. Apoi, pe 31 decembrie 2013 semnam contractul cu primul constructor pe care l-am reziliat câteva luni de zile mai târziu. Implementarea acestui proiect a început pe 10 noiembrie 2014”, a precizat Nicolae Dumitru, decanul Facultăţii de Mecanică.
Investiţiile la Universitatea din Craiova continuă pe mai multe paliere
Rectorul Universităţii din Craiova, prof.univ.dr. Dan Claudiu Dănişor a spus că în cadrul instituţiei de învăţământ pe care o conduce mizează pe cercetare, iar investiţiile vor continua pe mai multe paliere. Vor fi reabilitate căminele 11 şi 13, proiect care a primit finanţare în exerciţiul financiar trecut al Uniunii Europene, dar pentru care nu a mai fost timp de implementare, se va moderniza şi căminul 9 din campusul universitar al Facultăţii de Mecanică. În plus nu se renunţă la proiectul de realizare a unui parc tehnologic al Universităţii din Craiova, dar se intervine şi pe dezvoltarea resursei umane din Universitate.
„Este finalul unui proiect care reprezintă cel mai bine Universitatea dintre toate proiectele pe care le-a dezvoltat în ultima vreme. Universitatea este o universitate de cercetare avansată, proiectul de astăzi a pus cercetarea ştiinţifică în prim plan, ce clădire frumoasă de laboratoare de cercetare şi de studiu au putut să realizeze. În atragerea fondurilor europene, Senatul Universităţii, la propunerea noastră, a stabilit deja, de câţiva ani, că vom accesa fonduri cu prioritate pentru cercetare. Universitatea este centrată în mod real pe studenţi, acest campus o dovedeşte. Am modernizat două cămine în 2008 pe fonduri alocate de Guvernul României şi le mulţumesc, am reuşit să construim cămin nou, 14, acum Facultatea de Mecanică utilizând fondurile europene a reuşit să modernizeze şi căminul 8 care arată mai bine decât locuinţele multor oameni din oraş. Studenţii sunt partenerii noştri de decizie, de muncă şi vrem să-i tratăm cu respect, să le asigurăm condiţiile necesare pentru a învăţa bine, a locui bine şi pentru a se distra bine. Universitatea din Craiova o să continue şi în această direcţie ca şi în direcţia cercetării, investiţiile şi avem deja proiectarea făcută pentru încă două cămine studenţeşti, la Educaţie Fizică şi Sport, căminele 11 şi 13, de altfel proiectul a fost declarat finanţabil în exerciţiul financiar trecut al Uniunii Europene, dar nu a mai fost timp pentru implementare, îl reluăm acum imediat ce se deschide competiţia pe Programul Operaţional Regional. Facultatea de Drept şi Departamentul de Relaţii Internaţionale al Universităţii au proiectat deja modernizarea căminului 9, ultimul din acest campus, ultimul rămas nerenovat. Realizăm o cantină cu fondurile neguvernamentale, în clădirea istorică din centrul oraşului a Universităţii din Craiova care va putea să servească studenţii cu mai bine de 1.000 de porţii pe zi, am dezvoltat o infrastructură de educaţie fizică şi avem un proiect, o sală de sport şi bazin de înot la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport am făcut deja o infrastructură sportivă în campusul Facultăţii de Mecanică şi Drept, o parte din infrastructură în cadrul acestui proiect. O să reuşim să facem acel centru IT pe care îl avem în construcţie de prea multă vreme. Ministerul nostru a aruncat direct în contractul instituţional fonduri pentru reînceperea lucrărilor, pentru parcul tehnologic IT al Universităţii din Craiova. Am creat deja 14 posturi de asistenţi de cercetare prin transformarea unor posturi din administraţia Universităţii, vacantate, în Senatul de mâine (n.r.- astăzi) vom mai transforma 12 posturi din administraţie în posturi de cercetători de data aceasta şi estimarea conducerii operative a Universităţii este că vom mai avea încă 16 astfel de posturi până la finalul anului calendaristic 2016”, a declarat rectorul Universităţii din Craiova.
Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educaţiei şi care deţine şi funcţia de preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor a reiterat la rândul său că Universitatea din Craiova se preocupă de dezvoltarea programelor de studii şi că au dezvoltat în paralel infrastructura didactică cu cea de cercetare, fiind un lucru remarcabil.
„Universitatea din Craiova a înregistrat progrese în ultimii ani, cu siguranţă este pe un loc fruntaş, unde din păcate nu se regăsesc multe dintre universităţile româneşti. Progrese au fost nu doar pe linia infrastructurii care este remarcabilă, dar am observat o preocupare pentru poziţionarea Universităţii în ratingurile internaţionale, o atenţie acordată dezvoltării programele de studii şi o atenţie acordată studenţilor şi accesului la un act educaţional de calitate. Aţi dezvoltat infrastructura didactică în paralel cu cea de cercetare, punând accent pe infrastructura socială, partea de cămine, aveţi acest campus frumos. Progresul învăţământului superior nu se face doar cu infrastructură, fără doar şi poate, sunt convins că veţi da atenţia cuvenită dezvoltării componentei de resursă umană. În urmă cu cinci ani la nivelul învăţământului superior românesc erau 25.000 de cadre didactice titulare, dintre care 35% erau tineri sub 35 ani. Acum la nivel naţional nu mai avem decât 15 % procentul celor sub 35 ani dintr-un total ceva mai mic de 23.000 de cadre didactice. Scăderea numărului de studenţi a fost şi mai mare, dacă ne raportăm la 2007-2008 în care am rezistat cu maxim un milion de studenţi, acum avem puţin peste 500.000. Faptul că Universitatea s-a păstrat în ultimii patru la 19.000 de studenţi echivalenţi la toate cele trei nivele, licenţă, master, doctorat şi forme de învăţământ este o dovadă a atractivităţii şi a preocupării pe care a avut-o Universitatea pentru condiţiile de studiu şi sociale de care beneficiază studenţii. Sunt convins că veţi da atenţie în sensul încurajării intrării tinerilor de valoare în sistem. Am înţeles că există o preocupare şi pentru atragerea de cercetători cu normă întreagă şi că există preocupare pentru activitatea de cercetare”, a spus Sorin Cîmpeanu.
Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educaţiei a spus că Universitatea din Craiova are potenţial să devină o Universitate antreprenorială.
„Faptul că vor veni tineri cercetători este un lucru extraordinar, chiar dacă numărul de cercetători cu normă întreagă din universităţile româneşti este foarte scăzut, pentru început va fi un efort din partea Universităţii, dar fără acest nucleu Universitatea nu poate să crească în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică, rolul pe care Universitatea şi-l doreşte în această parte de ţară. Universitatea trebuie să devină antreprenorială, în discuţiile pe care le-am avut, colegii mei, cadrele didactice, în laboratoarele prin care am trecut mi-au plăcut ideile, gândurile de dezvoltare de viitor, iar conducerea Universităţii, a tuturor facultăţilor dacă se implică şi sprijină astfel iniţiative nu pot fi decât aplaudate”, Gigel Paraschiv-secretar de stat în Ministerul Educaţiei.
Plan de mobilitate pentru dezvoltarea Craiovei
Craiova se va dezvolta în baza unui plan de mobilitate, iar prin intermediul unui soft ce va fi gestionat de Facultatea de Mecanică se va stabili ce se investeşte în oraş, nu se vor mai lua decizii la întâmplare, a precizat viceprimarul Mihai Genoiu. Primăria Craiova le-a propus reprezentanţilor Facultăţii de Mecanică să facă un parteneriat de modernizare a oraşului Craiova.
„Intenţionăm să facem o propunere de colaborare Facultăţii de Mecanică, datorită unui proiect pe care Agenţia de Dezvoltare Regională ni l-a pus la dispoziţie la sfârşitul anului 2015, planul de mobilitate al zonei metropolitane. Agenţia de Dezvoltare Regională împreună cu Zona Metropolitană a oraşului Craiova şi împreună cu firme de prestigiu din România şi Europa au stabilit şi realizat planul de mobilitate al oraşului Craiova. Este planul prin care se prevede felul în care se va circula în Craiova, atât transportul în comun cât şi particular cu mijloace auto, dar şi transportul pietonal sau cel cu biciclete, pe o perioadă de zece ani. La baza planului urbanistic general de dezvoltare al oraşului Craiova, care anul acesta va începe să se construiască, va sta acest plan de mobilitate. Dezvoltarea oraşului Craiova va avea la bază un plan de urbanism care la rândul lui va avea planul de mobilitate. Toată Craiova se va dezvolta de aici încolo pe baza acestor planuri. Au la bază studii făcute de oameni de specialitate din domenii diferite şi viitorul Craiovei va fi acela de a asigura cât mai multe societăţi productive, de a beneficia de zestrea pe care o are din punct de vedere al dotărilor, utilităţilor pe platformele pe care le stăpâneşte şi moşteneşte, la platformele industriale atât de pe zona de Est cât şi de Vest. Primăria intenţionează ca pe lângă parcul industrial al Consiliului Judeţean Dolj să realizeze un mare parc industrial pe amplasamentul fostului combinat chimic de la Işalniţa, care să fie în cel mai scurt timp umplut de societăţi productive, locuri de muncă, asta înseamnă taxe şi impozite mai multe pentru bugetul local. Pentru asta oamenii îşi doresc confort, să se simtă bine la locul de muncă, să ajungă comod la locul de muncă şi să plece, să circule comod în oraşul Craiova, între zona care lucrează şi zona istorică, culturală, de agrement, toate sunt prinse în acest plan de mobilitate. Primăria Craiova a primit softul pe care se lucrează şi propunem ca Facultatea de Mecanică împreună cu noi să gestionaţi acest soft, este foarte complicat, complex, dar pe baza lui se va stabili absolut tot ce se investeşte în oraşul Craiova. Nu vor fi proiecte la întâmplare şi nu se vor mai stabili sensuri unice, giratorii, artere, semafoare la întâmplare sau după bunul plac al unuia sau altuia. Va fi un concept pe care vrem să vi-l punem la dispoziţie şi să ne spuneţi ce să facem”, Mihail Genoiu-viceprimar Craiova.
