Ţestoasele lui Hermann se pregătesc de iernare! Proiectul inedit pe ţară demarat cu fonduri europene în comuna Eşelniţa, judeţul Mehedinţi, s-a terminat teoretic, dar nu şi practic, spun specialiştii. Ei susţin că au prins aşa de mult drag de munca lor cu ţestoasele lui Hermann încât o fac şi gratis. Totuşi e nevoie de bani pentru continuarea procesului de protejare şi repopulare a acestei specii de reptile ce se găseşte doar în Parcul Natural Porţile de Fier, pe arii restrânse. În curtea centrului de creştere şi cercetare, în iarba stufoasă, în fiecare an, broaştele îşi fac culcuşuri pentru hibernare, la fel ca în habitatul lor natural!
Cele mici vor ierna în casă , la căldură, cele mature vor ierna afară , în iarbă, la fel ca surorile şi fraţii lor aflaţi în libertate. Vorbim de ţestoasele rare , ţestoasele lui Hermann aflate în Centrul de Cercetare şi Creştere în Captivitate a Ţestoaselor lui Hermann din comuna Eşelniţa, judeţul Mehedinţi. Aici se află singurul loc din ţară de acest fel pus pe picioare cu bani europeni în vederea protejării unei specii rare de broască ce trăieşte pe arii restrânse doar în zona Parcului Natural Porţile de Fier, din România. Specialiştii implicaţi în proiect , cei mai mulţi din cadrul Universităţii Bucureşti, caută fonduri să continue procesul de refacere a numărului acestor reptile ocrotite de lege. ,, Proiectul nostru demarat în 2002 cu fonduri europene s-a încheiat teoretic, dar nu şi practic. Cercetările continuă şi vor continua. Sperăm ca echipa noastră să câştige alte fonduri pentru că metoda de refacere a populaţiei de ţestoase Hermann este viabilă. Aici mă refer la creştere , îngrijire şi cercetare în Centrul Eşelniţa apoi eliberare în arealul lor natural de la Baziaş până la Gura Văii. Trebuie să conştientizăm opinia publică asupra valorii acestei specii rare de reptile de o importanţă comunitară, aflată pe cale de dispariţie”, ne-a declarat profesorul universitar doctor Maria Pătroescu, directorul Centrului de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact din cadrul Universităţii Bucureşti, omul care a pus suflet în cadrul proiectului de la Eşelniţa-Mehedinţi.
Ţestoasele au fişă individuală precum bebeluşii
Modul de lucru al profesorilor universitari şi al studenţilor de la Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuarea Studiilor de Impact din cadrul Universităţii Bucureşti care se perindă pe la Eşelniţa este pe cât de complex pe atât de interesant. Munca lor de cercetare, protejare şi înmulţire a ţestoaselor lui Hermann nu ar da roadele aşteptate dacă nu s-ar folosi de GPS-uri, emiţătoare şi aparaturi speciale cu ajutorul cărora monitorizează şi analizează broaştele eliberate în natură.,,Până în prezent am crescut şi eliberat în natură câteva sute de ţestoase. La 8 dintre ele am montat emiţătoare cu antene pe carapace, de fapt le-am lipit cu o răşină specială. Cu ajutorul unui aparat special le putem depista pe o rază de circa 100 de metri când mergem pe teren. E ca un fel de radar care piuie. E simplu, introducem în el codul broscuţei pe care vrem să o găsim ca să o analizăm. Antena broscuţei emite undele care sunt captate de acest aparat”, ne-a spus Vasile Bagrinovschi, unul dintre specialiştii- îngrijitori . În prezent , în Centru de la Eşelniţa sunt broaşte mature, mătcile, care hibernează iarna în iarba din curtea centrului dar şi mulţi pui. Puişorii de ţestoasă , în jur de 50 la număr, care vor fi eliberaţi în natură când ajung la greutatea de 400 de grame. Stau în ,,casă” iarna . Aici ei sunt trataţi regeşte. Sunt hrăniţi cu mere, morcovi, varză şi salată, li se fac băi regulat cu ceai de muşeţel şi sunt curăţaţi cu periuţa de dinţi pe carapace, primesc vitamine pentru întărire etc. Când sunt redate în habitatul lor natural, broscuţele sunt eliberate fiecare în locuri precise din care au fost recoltate mamele lor. Dealtfel specialiştii au în Centru fişa individuală a fiecărei ţestoase precum a unui bebeluş din maternitate. Aici fiecare ţestoasă are un număr unic de înregistrare , este consemnată greutatea pe perioade de timp şi sunt făcute multe alte observaţii minuţioase. În anii trecuţi, în perioada martie-aprilie, cu ajutorul GPS-urilor, specialiştii au cutreierat Parcul Natural Porţile de Fier şi au adus în Centrul Eşelniţa peste 50 de ţestoase fecundate. Le-au ţinut aici până au ouat, apoi le-au eliberate imediat cu ajutorul GPS-ului exact în locul din care au fost luate . Ouăle lor au fost numerotate şi apoi introduse timp de 30 de zile la clocitoarea specială care poate scoate chiar şi 200 de pui într-o serie. Fiecare pui venit pe lume a fost numerotat cu cifre. În cazul fiecăruia se ştie cine este mama, însă nu şi tata.
Există şi traficanţi de ţestoase!
Poate părea de necrezut dar există şi traficanţi de ţestoase. Cu ceva timp în urmă un timişorean a primit o amendă de 5.000 de lei pentru comerţ cu testoase Hermann. El dăduse anunţ de vânzare la mica publicitate într-un ziar local. În urma flagrantului s-a constatat că în total avea captive într-un garaj auto în condiţii improprii 8 broaşte. Ţestoasele au fost luate şi predate între Garda de Mediu Timiş şi Garda de Mediu Mehedinţi, apoi aduse în centrul Eşelniţa. Numele complet al hoţului nu s-a făcut public ci doar iniţialele A.M.F. Un alt specialist care a pus suflet în munca de cercetare a ţestoaselor din centrul Eşelniţa, conferenţiarul universitar doctor Laurenţiu Rozilowicsz ne-a spus că una dintre ţestoasele captive a avut dizenterie iar alta fusese lovită cu un corp dur. Ţestoasele au fost tratatate corespunzător, li s-au dat medicamente şi vitamine apoi au fost eliberat în habitatul lor natural. Primarul din Eşelniţa, Ioan Ciuru, ne-a declarat că face periodic instruiri cu localnicii în vederea protejării ţestoaselor lui Hermann din zonă iar şeful de post nu a fost pus în situaţia să aplice prevederile Legii 441/2001.,,Localnicii sunt educaţi şi nu fac comerţ cu ţestoase. Cei săraci au alte posibilităţi legale de câştig cum ar fi munca la numeroasele case de vacanţă care se construiesc pe Clisura Dunării”, ne-a precizat primarul din Eşelniţa, Ioan Ciuru.
