Judecătoria Filiaşi a dispus ieri, printr-o decizie, trimiterea la procuror pentru începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu a primarului Nicolae Stăncioi în dosarul 1052/230/2015 (565/P/2015).
Demersul a fost iniţiat de ASOCIAŢIA ALEXIS PROJECT din Filiaşi ca urmare a neimplicării primarului Nicolae Stăncioi în restaurarea Mausoleului Familiei Filişanu. În repetate rânduri asociaţia a solicitat sprijinul Consiliului Local Filiaşi, respectiv primarului, pentru restaurarea acestui monument cu mare însemnătate istorică pentru urbea locală. Indolenţa autorităţilor locale a făcut ca mausoleul să ajungă într-o ridicată stare de degradare. Mausoleul a ajuns o ruină, care în zilele de joi şi duminică se transformă în WC public.
Capela lui Dimitrie Filişanu
Capela Filişanu din cimitirul oraşului marchează mormântul familiei boierului Filișanu I. Dimitrie, o personalitate marcantă în viaţa comunităţii Filiaşului în plan spiritual şi socio-economic. Capela subvenţionată de Dimitrie Filişanu s-a proiectat după un model francez şi e construită de un arhitect italian, multe dintre materiale provenind din Italia. Capela este şi un monument de arhitectură unic în ţară, care trebuie îngrijit, reprezentând un obiectiv însemnat în manifestările religioase ale ritului ortodox. Dimitrie Filişanu, om cu minte luminată şi un suflet plin de o curată şi adevărată pietate către Dumnezeu, oţelit din fragedă copilărie în lupta pentru apărarea vetrei strămoşeşti şi a credinţei, şi-a pus viguros amprenta pe istoria localităţii Filiaşi. Peste timp, după 260 de ani (în 1896) un alt Filişanu, şi tot Dimitrie, ctitoreşte la Filiaşi un spendid edificiu, Capela Filişanu. Lucrată cu meşteri francezi, această capelă este moştenirea de suflet a Smarandei şi a lui Dimitrie Filişanu, lăsată locuitorilor acestei aşezări, care se mândresc că în această localitate s-au născut şi au trăit asemenea oameni.
FILIŞANU, DUMITRU II
Om politic, filantrop n. 1808 Craiova – m. 27 mai 1883, Tatomireşti (îngropat în capela familiei din Filiaşi), urmaş al lui Dumitru Filişanu I, a participat la revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859. A avut rangurile de serdar (1839), paharnic (1841), mare agă (1850). În anul 1839 era prezidentul Magistratului Craiova. După declanşarea revoluţiei de la 1848 a fost numit cârmuitorul judeţului Dolj. A făcut parte din comisia privind eliberarea robilor ţigani, pentru cele cinci judeţe ale Olteniei. În anul 1859 a fost ales deputat din partea judeţului Mehedinţi unde avea proprietăţi. Îşi aduna cărţi în bibliotecile de la Craiova şi Bucureşti, despre a căror valoare se vorbeşte şi în prezent. A înzestrat cu cărţi ctitoriile familiei sale din Bâlta, Tatomireşti, Filiaşi. Capela construită de el la Filiaşi, ce a rezistat timpului, a devenit monument istoric al ţării. S-a preocupat de construirea unui spital la Filiaşi care a fost organizat, după decesul său, în conacul familiei sale de la Filiaşi, donat statului cu clauză testamentară.
