La 29 august, Biserica pomeneşte Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul şi rânduieşte zi de post în cinstea celui mai aspru postitor şi propovăduitor al pocăinţei. Hrana lui erau lăcustele şi mierea amară a albinelor sălbatice, casă îi era pustia, acoperiş – bolta cerului, haina – din păr de cămilă, iar singura lui lege era voia lui Dumnezeu.
În vremurile tulburi ale lui Irod în Iudeea, Dumnezeu le trimisese oamenilor un mesaj simplu: „Pocăiţi-vă!”. Sarcina lui Ioan Botezătorul era să vestească grabnica venire a lui Hristos şi să-i cheme pe iudei la pocăinţă. La Ioan alerga toată Iudeea, oameni simpli, dar şi cu coroană pe cap. Printre ei se afla şi fiul lui Irod cel Mare, regele Irod Antipa, care-i semăna în toate tatălui: viclean, slugarnic, nestatornic, uşuratic, crud, oricând gata să ucidă orice presupus rival la tron. Irod îşi alungase soţia şi se căsătorise cu Irodiada, femeia fratelui său, Filip, care după moartea lui Irod cel Mare nu moştenise nici un teritoriu. Căsătoria aceasta era interzisă atâta vreme cât Filip încă era în viaţă, de aceea Ioan striga împotriva nelegiuirii regelui: „Nu-ţi este îngăduit să ţii pe femeia fratelui tău”. Strigătul lui stârnea ura Irodiadei pentru că, cu siguranţă, influenţa şi poporul. De aceea, aceasta plănuieşte să îl ucidă pe proroc, dar în împlinirea dorinţei ei întâlneşte un obstacol, pe Irod însuşi. Regele şovăia pentru că îl ştia pe Ioan „bărbat sfânt şi drept” şi îl asculta cu drag. Dar cu toate astea, nu se putea spune că Irod era un evlavios. În sfârşit, ca să scape de gura femeii, sau, după părerea istoricului Iosif Flaviu, de teamă ca nu cumva predica lui Ioan să provoace o mişcare populară împotriva lui, Irod a poruncit ca prorocul să fie închis în turnul din Mahera, unde a zăcut până când Irodiada a putut să-şi împlinească gândul viclean. Asta fiindcă Irod era nu numai lipsit de evlavie, zice Sf. Ioan Gură de Aur, dar era şi prost! Amintiţi-vă ce s-a întâmplat de ziua lui: a poruncit să se facă ospăţ mare la palat, vrednic de „reputaţia” tuturor Irozilor, cu mâncăruri scumpe şi vinuri alese, au fost aduşi cântăreţi vestiţi şi dansatoare tinere care să-i desfete pe oaspeţi. În timpul petrecerii, la care sigur participau numai bărbaţi, a dansat şi Salomeea, fiica Irodiadei, şi dansul ei a plăcut atât de mult lui Irod, încât acesta i-a făgăduit orice îi va cere, până la jumătate din regat. Ei, spuneţi, nu era prost?! Vai de tine, Irod! Atât de mică să fie valoarea regatului tău? O dată a dansat Salomeea, iar tu i-ai dăruit jumătate din el. Dacă dansa şi a doua oară, ce mai făceai? Să-ţi doreşti să nu mai danseze, altfel o să ajungi pe drumuri!…
Irod i-a oferit fiicei Irodiadei jumătate din regatul său, dar ea n-avea nici o dorinţă. Evanghelia ne spune că neştiind ce să ceară, Salomeea s-a sfătuit cu mama ei, iar aceasta n-a stat pe gânduri: „Cere capul lui Ioan Botezătorul, să ţi-l aducă aici, pe tipsie". Neaşteptata cerere l-a întristat pe Irod, dar fiind sub jurământul pe care îl făcuse înaintea oaspeţilor de vază, a poruncit decapitarea lui Ioan. Porunca a fost îndeplinită, capul sfântului a fost tăiat şi adus pe tipsie Salomeei, iar ea l-a dat mamei sale.
O veche tradiţie, păstrată şi de Nichifor Callist în Istoria bisericească, spune că Salomeea trecând odată pe un lac îngheţat, gheaţa s-a spart şi ea a căzut în apă. Capul i-a fost strâns între două sloiuri şi aruncat departe de trup. Irod a fost multă vreme chinuit de crima lui. Auzind că lumea vorbeşte despre un nou proroc şi neştiind nimic despre Iisus Hristos, credea că Ioan, căruia el îi tăiase capul, a înviat.
Irod Antipa a sfârşit în exil, sărac şi necunoscut, iar Irodiada a împărtăşit aceeaşi soartă cu cel care îi dăruise, pentru scurtă vreme, coroana împărătească pe care o râvnise pe când era regina "regelui fără-de-ţară", Filip.
Slujbă arhierească
Pe cei ce vor să participe la o slujbă arhierească, îi informăm că sâmbătă, 29 august, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei şi Arhiepiscopul Craiovei, va oficia slujba Sfintei Liturghii la Mănăstirea Cămărăşeasca, din judeţul Gorj, care are ca hram „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, iar în ziua următoare, duminică, 30 august, se va afla în mijlocul obştei mănăstirii Popânzăleşti din judeţul Dolj.
