Toţi banii i-a băgat în agricultură. La fondurile europene obţinute, omul de afaceri mehedinţean Cornel Stroescu a pus un milion de euro co-finanţare, a cumpărat utilaje agricole şi a construit unul dintre cele mai mari silozuri din judeţ. Ambiţia lui, acum, este să pună pe picioare sistemul de irigaţii din judeţ. Tot cu proiecte cu fonduri europene şi co-finanţări prin Noul PNDR 2015-2020.
În anul 2007, după ani de trudă în Germania, mehedinţeanul din comuna Şovarna, Cornel Stroescu se întorcea în România. Banii câştigaţi departe de casă şi mai apoi fondurile europene l-au ajutat să pună pe picioare una dintre cele mai puternice ferme agricole din Mehedinţi. Cu cele trei proiecte europene, pe care a reuşit să le acceseze, Cornel Stroescu a achiziţionat utilaje agricole care îl ajută, acum, să cultive peste 1.500 de hectare de teren la Gârla Mare. Apoi, tot cu bani europeni, omul de afaceri a construit unul dintre cele mai mari silozuri private din Mehedinţi.,,În 2007, când am revenit în ţară am decis să investesc în agricultură, am adus cu mine şi trei tractoare cumpărate la mâna a doua din Germania. Am cultivat iniţial 100 de hectare de teren, pe care le-am arendat în mare parte. Dar apoi, suprafaţa cultivată a crescut şi normal era nevoie de utilaje de înaltă performanţă. Ţinta unei agriculturi moderne este şi aceea de a avea utilaje de mare performanţă. Altfel, fermierii români nu pot face faţă celor din afara ţării şi nu pot deveni competitivi pe piaţa europeană. Intrarea în Uniunea Europeană a fost benefică pentru ferma noastră, pentru că ne aducea şi accesul la fondurile europene. Aşa am ajuns, în 2009, să depunem primul proiect pentru achiziţie de utilaje agricole. Am reuşit să cumpărăm un tractor şi o combină. A urmat ulterior un alt proiect cu care am mai achiziţionat încă pe atât, dar şi o semănătoare de asemenea, tehnologie de ultimă generaţie. Cele două proiecte au însumat circa 700.000 de euro, dintre care la primul contribuţia UE a fost de 70 %, iar la cel de-al doilea am pus 40 % noi şi 60 % au fost bani europeni. Reuşisem astfel să devenim competitivi din punctul de vedere al utilajelor, dar am crescut suprafaţa cultivată la 1.500 de hectare şi normal crescuse şi producţia. Atunci a mai apărut o problemă. Pentru că marii achizitori de cereale nu ofereau preţul corect în momentul recoltării şi ofereau mereu un preţ care nu ne convenea, am luat decizia să construim un siloz în care să depozităm parte din producţie şi să o vindem atunci când preţul de pe piaţă era convenabil pentru noi. Normal că am apelat din nou la banii europeni. În 2011 am depus un alt doilea proiect pe măsura 123, un siloz în valoare de 1,2 milioane de euro, care a fost de asemenea un succes, iar acum pot spune că avem unul dintre cele mai moderne depozite de cereale din Mehedinţi, unde am creat şi 7 noi locuri de muncă. Dar nu a fost uşor. Uniunea Europeană nu finanţa decât 50 % din necesarul investiţiei, aşa că am încercat să căutăm o bancă dispusă să cofinanţeze acest proiect. Din păcate, deşi istoricul firmei noastre era unul foarte bun, nu am reuşit să găsim pe piaţa românească nicio bancă disponibilă să plătească cei 600.000 de euro necesari cofinanţării. Atunci, prin intermediul firmei care ne-a livrat echipamentele am reuşit să găsim în Germania o bancă dispusă să ne ajute să ducem la bun sfârşit acest proiect şi am primit suma necesară şi cu o dobândă mai mică, pe care nu am fi găsit-o niciodată pe piaţa bancară din România. Astfel, proiectul a devenit viabil, a prins contur, iar acum lucrările sunt aproape finalizate!”, a povestit fermierul Cornel Stroescu.
,,Totul e să perseverezi!”
Întrebat dacă este greu să accesezi bani europeni în România, Stroescu a răspuns: ,,Nu este greu, dar nu este nici uşor. Totul este să perseverezi şi să ai banii de cofinanţare. Autorităţile române, în special AFIR-ul, acolo unde eu am depus acest ultim proiect cu silozul au fost extrem de dispuse să ne ajute, dar politica bancară este una extrem de păguboasă pentru fermierii români. Am mai spus-o şi o mai repet: Co-finanţarea este cea mai mare problemă a noastră a celor care investim în agricultură în România. Nici chiar pentru cei dispuşi să rişte, băncile româneşti, majoritatea cu capital străin, nu oferă bani de co-finanţare proiectelor depuse de fermierii români. Şi mă tem că aceasta nu este o chestiune întâmplătoare, mă tem să nu fie o politică dirijată împotriva investitorilor români din agricultură, pentru că eu cred că există un interes ca agricultura românească să nu se dezvolte. Se ştie că România în vremurile ei bune a fost o forţă agricolă, care furniza cereale întregii Europe şi nu numai şi cu siguranţă cineva se teme de concurenţa pe care o pot genera fermierii români pe piaţa agricolă internaţională”. Cu toate acestea, Cornel Stroescu nu vrea să se oprească la aceste investiţii. El spune că angajaţii săi pregătesc pe noul PNDR şi alte proiecte prin care să aducă bani europeni în agricultura din Mehedinţi. Unul dintre acestea ar fi realizarea unui sistem de irigaţii absolut necesar pentru ca în condiţii de secetă extremă, aşa cum se întâmplă în acest an, fermierii să nu mai piardă tot ce au investit.
