Concertul aniversar de vineri seara de la Filarmonica ”Oltenia” aduce pe în faţa Orchestrei Simfonice pe tânărul dirijor Constantin Grigore şi pe reputatul violonist stabilit în Elveţia, Bogdan Zvorişteanu.
Constantin Grigore, dirijor permanent al Filarmonicii „Oltenia”, s-a afirmat în fruntea Orchestrei Simfonice (1 noiembrie 2013) cu prilejul concertului „Mozart Rocks” – eveniment artistic spectaculos care a adunat în Sala Polivalentă din Craiova peste 4000 de spectatori.
Repertoriul său foarte divers cuprinde lucrări de Bach, Vivaldi, Mozart, Beethoven, Schubert, Liszt, Chopin, Brahms, Sibelius, Ceaikovski, Strauss, Saint-Saëns, De Falla, Sarasate, Turina, Bizet, Enescu, Szymanowski, Pärt, Dediu etc.
Concertmaestru al renumitei „Orchestra Suisse Romande“ din Elveţia, Bogdan Zvorişteanu este un nume cu rezonanţă în lumea muzicală internaţională. A înregistrat integrala Sonatelor şi Partitelor de J. S. Bach, pentru Dinemec Classics şi a efectuat turnee în Coreea de Sud, Germania, Elveţia, Belgia şi România, înterpretând la vioară concerte de Brahms, Sibelius, Bruch nr. 3, Triplul concert de Beethoven, precum şi multe alte compoziţii de muzică de cameră.
În cadrul concertului de vineri, 17 aprilie, publicul este invitat să asculte, din ciclul Preludiilor, op. 23 de Serghei Rahmaninov, celebrul Preludiu nr. 5 în Sol minor, în versiunea orchestrală a lui Marian Didu, cel care a fost nu numai un muzician profund, ci şi un rafinat om de cultură. Transcripţia pentru orchestră va fi prezentată în primă audiţie absolută.
Concertul în Mi minor pentru vioară şi orchestră, op. 64 de Felix Mendelssohn-Bartholdy este lucrarea ce i-a sporit considerabil faima, aşezându-l în rândul marilor compozitori de gen. Acest celebru opus, intrat în repertoriul tuturor marilor violonişti ai lumii, s-a impus încă de la început prin caracterul romantic, dominat de o sensibilitate deosebită, precum şi datorită elementelor de virtuozitate, ce solicită din plin resursele tehnice ale interpreţilor.
Lucrarea care a atras asupra lui Debussy, în anul 1893, toate privirile lumii muzicale, este, fără îndoială, Preludiu la după-amiaza unui faun, inspirat dintr-un poem pastoral a lui Stéphane Mallarmé. Compoziţia degajă o atmosferă sonoră diafană, de un visător lirism, cu un specific coloristic aparte, putând fi caracterizat ca o chintesenţă a noului curent muzical ce va lua mai târziu numele de impresionism.
Compus în anul 1928, „Bolero“ este o lucrare plină de culoare şi pitoresc, evocând, prin ritmica ei caracteristică, dansul popular spaniol cunoscut sub acest nume. Clădit cu o excepţională măiestrie orchestrală, opus-ul se bazează pe o temă dansantă pe care autorul a mărturisit că ar fi auzit-o pe străzile Parisului.
