În cursul acestei săptămâni un localnic din comuna Vârvoru de Jos, satul Ciutura a adus în atenţia reporterilor Ediţie Specială faptul că lacul din satul Fântânele este supraîncărcat. Acesta afirma că, din cauza sistemelor de evacuare a apei din lacul Fântânele, care sunt blocate de foarte mult timp, pânza freatică a crescut foarte mult. Omul a spus că se scufundă casele, iar terenul este mlăştinit din cauza apei din lac.
Aşa cum am promis, am revenit asupra subiectului şi am solicitat puncte de vedere oficiale de la autorităţile şi instituţiile locale.
Prefectul de Dolj, Nicolae Sorin Răducan a transmis faptul că ştie despre situaţia din satul Ciutura, iar acţiunile au început încă de la prima sesizare. Chiar şi sâmbăta trecută a mers o comise de la Ministerul Mediului pentru a investiga situaţia. Potrivit acestuia, inundaţiile nu sunt produse din cauza lacului, ci din cauza unor izvoare subterane. Totodată, prefectul a mai spus şi că situaţia persistă pentru că în ultimul an, în judeţul Dolj, au căzut precipitaţii masive.
A fost o comisie sâmbăta trecută la faţa locului cu un reprezentant de control de la Ministerul Mediului. Bănuiesc faptul că aceeaşi persoană a reclamat şi la Bucureşti. Toată lumea a participat, de la ABA Jiu, de la ANIF, de la ISU au fost acolo. Eu am mai dat prin ordin al prefectului, am constituit o comisie care s-a deplasat acolo. S-au făcut şi nişte lucrări de către ANIF. ABA Jiu a făcut nişte goliri controlate. Problema este că acolo se pare că există nişte izvoare subterane care în acest moment alimentează. Din păcate apă este în tot judeţul, nu numai acolo. Sunt probleme în tot judeţul şi pe Valea Dunării şi în satul Zănoaga. Pânza freatică este foarte ridicată la momentul acesta. Anul trecut au fost cantităţi de peste 1.000 litri pe mp în tot judeţul. Cetăţenii sunt şi ei întreptăţiţi să reclame, să solicite ajutor, dar în măsura în care noi putem tehnic să facem ceva. Dacă sunt calamităţi naturale este o problemă complicată. Dacă vor continua ploile vom avea probleme acolo. S-au verificat toate acţiunile care au fost făcute acolo înainte, s-au făcut fotografii şi se analizează până la nivelul de Minister al Mediului. Să vedem ce putem face, cum putem să îi ajutăm.
A declarat Nicolae Sorin Răducan
„Nu lacul este vinovat”
Referitor la faptul că persoana care a reclamat problemele din Ciutura a spus că va merge la DNA, prefectul a transmis faptul că multe persoane nu ştiu cu ce se ocupă DNA-ul. Potrivitul lui Nicolae Sorin Răducan, nu lacul este vinovat pentru ceea ce se întâmplă în Ciutura.
Văzând la televizor această campanie continuă cu acţiunile DNA-ului au senzaţia că DNA-ul vine ca să scoată apa. Sunt lucruri pe care ei ar trebui să le înţeleagă, să le priceapă. Sunt unii care au senzaţia că dacă se duc la o autoritate publică şi spun că merg la DNA se întâmplă o minune. Minunile nu le poate face decât Dumnezeu. Noi putem face ce se poate face pe pământ. A fost acordată atenţie de la primele sesizări care s-au făcut. Sunt cantităţi foarte mari de apă care au căzut acolo, dar şi acele izvoare subterane care nu ştim ce se întâmplă cu ele. Vom vedea în perioada următoare. Am trimis echipe la prima sesizare, ştim ce se întâmplă acolo. Nu lacul este vinovat de ceea ce se întâmplă acolo.
Mai spus Nicolae Sorin Răducan
ANIF începe lucrările
Directorul ANIF Dolj, ing. Adrian Constantin a transmis, la rândul său, faptul că s-au făcut verificări, iar în decursul săptâmânii viitoare, dacă vremea va permite, vor începe lucrări de decolmatare în zona afectată.
Noi am mers pentru că suntem interesaţi să intrăm să face ceva lucrări acolo. Iată că nici până la ora aceasta nu prea putem să intrăm cu utilajele pentru că noi lucrăm cu utilaje mari. Una din cauze ar fi că nivelul de apă este destul de mare şi ar trebui să mai scadă ca să putem să intrăm cu utilajele. A doua problemă o reprezintă gospodăriile cetăţenilor care şi-au întins gardurile până lângă canal. Am fost cu domnul primar, am discutat, am văzut despre ce este vorba. Urmăm ca săptămâna viitoare să începem lucrările. Vom începe decolmatarea canalului şi să refacem un podeţ. Nu ştiu acum dacă problemele sunt de la canal. Noi avem oricum o staţie de defecare acolo care funcţionază. Eu sper ca săptămâna viitoare să atac lucrările, în condiţiile în care joi şi vineri nu va ploua foarte mult.
A declarat Adrian Constantin, director ANIF Dolj
La fel ca şi prefectul, Adrian Constantin a invocat şi el faptul că problema persistă şi din cauza precipitaţiilor abundente din ultimul an, cât şi din pricina izvoarelor subterane din Ciutura.
Oamenii sunt dezavantajaţi şi prin prisma reliefului. La cât a plouat în Dolj în 2014 şi 2015 vă daţi seama, peste 1.000 litri pe mp. Nivelul pânzei freatice a crescut foarte mult şi din cauza izvoarelor subterane. Oamenii poate că nu au de unde să ştie de aceste izvoare pentru că ei s-au trezit cu apa în beci sau în case. Dacă vom reuşi săptămâna viitoare să decolmatăm, să sperăm că se va capta mai multă apă.
A mai spus directorul ANIF Dolj
Întrebat care este punctul său de vedere în ceea ce priveşte faptul că persoana ce a adus la cunoştinţă situaţia din Ciutura, directorul ANIF a răspuns că trăim într-o ţară liberă. Fiecare om are posibilitatea să se adreseze cui doreşte.
„Nu văd DNA-ul ce treabă ar avea cu ploile şi cu ce se întâmplă”, a completat Adrian Constantin.
„Natura ne copleşeşte”
Directorul ANIF Dolj a concluzionat prin faptul că, instituţia pe care o conduce face toate eforturile pentru ca problema să fie remediată. Acesta a afirmat şi faptul că uneori, „natura ne copleşeşte”.
Nu se poate face treaba peste noapte. Nu e ca şi cu o găleată de apă. Iei găleata, o verşi şi gata. Soluţia tehnică a ANIF-ului este să funcţionăm cu staţia şi să scoatem apa. La un moment dat natura, câteodată, ne copleşeşte.
A concluzionat Adrian Constantin
Cod galben, potocaliu şi roşu pe Desnăţui
A fost solicitat şi un punct de vedere oficial din partea ABA Jiu cu privire la sesizarea cetăţenilor din comuna Vârvoru de Jos, satul Ciutura. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, anul 2014 a fost caracterizat de precipitaţii foarte abundente care au căzut pe întreg teritoriul administrat de ABA Jiu, inclusiv în Bazinul Hidrografic al pârâului Desnăţui. Datorită acestora s-a înregistrat o creştere a frecvenţei şi amplitudinii viiturilor, ceea ce a determinat numeroase avertizări hidrologice prin care pe pârâul Desnăţui s-a instituit Cod galben, portocoliu şi roşu.
Reprezentanţii ABA Jiu au mai transmis şi faptul că viiturile succesive formate pe Desnăţui şi pe Terpeziţa, cursuri de apă care alimentează acumularea Fântânele, au fost atenuate în acest lac, a cărui funcţiune este de apărare împotriva inundaţiilor prin atenuarea undelor de viitură. Au fost astfel apărate de inundaţii, în 2014, următoarele localităţi situate pe Desnăţui, în aval de barajul Fântânele: Radovan, Lipovu, Cerăt, Urzica Mare, Bârca, Giurgiţa, inclusiv satul Plosca, la vărsarea Desnăţuiului în polderul Bistreţ.
Sursele ABA Jiu menţionează că neatenuarea undelor de viitură din 2014 în lacul Fântânele ar fi avut ca efect creşterea riscului la inundaţii pentru toate localităţile menţionate mai sus.
După atenuarea fiecărei unde de viitură a fost nevoie de refacerea capacităţii de atenuare a lacului Fântânele prin descărcări controlate ale apei din lacul de acumulare şi tranzitarea în siguranţă (cu evitarea deversării apei din albie) a debitelor de apă spre aval, până la polderul Bistreţ, ţinând cont şi de situaţia existentă la polder şi în zonele adiacente acestuia. În continuare, apa, atât din polder, dar şi din zonele cu băltiri adiacente polderului, trebuie să ajungă în fluviul Dunărea prin intermediului staţiilor de pompare din administrarea ANIF Dolj.
A declarat Camelia Bărbuţu, purtător de cuvânt ABA Jiu
Potrivit aceleiaşi surse, începând din perioada cu precipitaţii abundente din prima decadă a lunii decembrie 2014, evacuarea apei din lacul Fântânele se face prin golirea de fund a barajului, la capacitatea maximă disponibilă în prezent.
Menţionăm că la începutul lunii decembrie 2014, nivelul apei din lac era sub nivelul normal de retenţie, acumularea fiind pregătită pentru atenuarea undelor de viitură.
A mai spus Camelia Bărbuţu
Potrivit surselor ABA Jiu, staţiile de pompare –desecare Ciutura aparţin ANIF, iar acestea funcţionează din luna ianuarie în baza Hotărârii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Dolj din 13 ianuarie 2015. Ele vor continua până când situaţia va reveni la normal, din punct de vedere al excesului de apă determinat de nivelul ridicat al pânzei freatice şi al izvoarelor de coastă din zonă.
Cu privire la nivelul apei în lacul Fântânele, vă comunicăm că după creşterea înregistrată în urma precipitaţiilor abundente din luna decembrie, s-a procedat la scăderea continuă a nivelului apei în lac, înregistrându-se trei perioade când scăderea a fost mai lentă, datorită topirii zăpezii, respectiv precipitaţiilor căzute. În prezent nivelul apei este în scădere, la cota 96, 96 md MB, iar procesul de scădere va continua până la atingerea unei cote sub nivelul normal de retenţie, astfel încât lacul să aibă capacitatea de a prelua eventualele viituri de pe pârâul Desnăţui şi Terpeziţa, cursuri de apă care alimentează lacul Fântânele. Menţionăm că în condiţii favorabile (fără precipitaţii sau precipitaţii slabe) golirea lacului va decuge normal, însă în cazul unor precipitaţii abundente, scăderea nivelului apei va fi încetinită.
A adăugat Camelia Bărbuţu
BA Jiu a mai menţionat şi faptul că referitor la activitatea piscicolă care se desfăşoară în lacul Fântânele, ABA Jiu nu întreprinde nici o măsură favorabilă acestei activităţi şi nivelul în lac nu este condiţionat de această activitate. Acumularea are funcţiunea principală de apărare împotriva inundaţiilor prin atenuarea în lac a undelor de viitură.
Subliniem că exploatarea acumulării Fântânele se face corelat cu exploatarea polderului Bistreţ şi funcţionarea, capacitatea staţiilor de pompare de la Dunăre. Specificăm că datorită precipitaţiilor foarte abudente căzute în 2014 pe tot teritoriul judeţului Dolj, nivelul pânzei freatice este foarte sus ceea ce provoacă în unele localităţi probleme din punct de vedere al excesului de apă.
A concluzionat Camelia Bărbuţu
