Peste 100 de exponate din colecţia de covoare a Muzeului Olteniei din Craiova au fost selectate de Ministerul Culturii în vederea depunerii dosarului de candidatură pentru înscrierea „Tehnicilor tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova“ în Patrimoniul UNESCO, anunţă preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
În primăvara acestui an, România şi Republica Moldova au început un demers comun, prin care se urmăreşte cuprinderea pe lista UNESCO a acestui meşteşug deosebit, care a trecut proba timpului, cel al ţeserii covoarelor tradiţionale, a scoarţelor. Este o iniţiativă încurajată şi de succesul de care s-a bucurat anterioara acţiune în tandem a celor două ţări, prin care a fost înscris în acest patrimoniu obiceiul colindatului. Ne-am bucurat să aflăm că, în pregătirea acestui dosar de candidatură, Ministerul Culturii şi-a îndreptat atenţia către Muzeul Olteniei, către piesele reprezentative pe care le deţinem, confirmând valoarea tezaurului de scoarţe aflat în păstrarea Secţiei de Etnografie. Nu mai departe de acum trei săptămâni, o echipă de specialişti a ajuns în judeţul Dolj, pentru a realiza o documentare care să evidenţieze felul în care această veritabilă artă a ţeserii scoarţei tradiţionale, ce ne-a adus faimă în toată lumea, a dăinuit până în zilele noastre. A fost un adevărat tur de forţă, ţinând cont de faptul că, în cele trei zile ale deplasării, au fost realizate în jur de 300 de fotografii şi un film. Am fost încântat în special de faptul că reprezentanţii ministerului au găsit argumente puternice pentru susţinerea dosarului de candidatură în colecţia de la Muzeul Olteniei. Nu mai puţin de 120 de covoare olteneşti, din cele peste 250 de aflate la Secţia de Etnografie, au fost propuse pentru includerea în patrimoniul UNESCO. Decizia echipei de specialişti de a introduce exponatele aflate la Craiova în fondul cultural cu care România şi Republica Moldova îşi vor susţine cauza onorează Doljul şi, în egală măsură, instituţia muzeală din subordinea consiliului judeţean. Vedem răsplătite, în acest fel, preocupările constante ale CJ Dolj pentru o mai bună punere în valoare a acestei adevărate comori culturale, preocupări concretizate în investiţiile directe realizate atât pentru restaurarea Casei Băniei, care adăposteşte Secţia de Etnografie, cât şi pentru amenajarea expoziţiei de bază de aici. Vorbim despre o sumă de aproape un milion de euro, bani pe care am reuşit să-i asigurăm, prin eforturi considerabile, din bugetul propriu al instituţiei noastre. Toate aceste investiţii se înscriu în politica noastră de păstrare şi promovare a valorilor culturale, de susţinere a actului de cultură, o politică pe care o vom continua şi pe viitor, cu toată forţa şi convingerea.
A declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa
Dintre covoarele şi scoarţele tradiţionale care compun colecţia Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei, o parte importantă provine dintr-un fond constituit în perioada 1930 – 1936.
Dosarul de candidatură privind „Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova“ va fi finalizat şi înaintat Secretariatului Convenţiei UNESCO până la sfârşitul acestui an, decizia finală urmând să fie luată la începutul lui 2015.
În prezent, România are înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO patru elemente: „Ritualul Căluşului“, „Doina“, „Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu“ şi „Colindatul de ceată bărbătească“, acesta din urmă în comun cu Republica Moldova.
