Mai multe oraşe din România se bat pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Craiova de asemenea. Şi are competitori redutabili.
Astfel, după Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, în rândul candidaţilor ce ar putea da emoţii Băniei s-a înscris şi Braşovul, alături de Ţara Bârsei. Chiar dacă oraşul de sub Tâmpa reprezintă una dintre principalele zone de atracţie pentru turiştii din ţară şi din străinătate, primarul Lia Olguţa Vasilescu nu are emoţii că Braşovul ar putea fi un adversar de temut pentru Craiova.
Braşovul este într-adevăr un oraş cu potenţial, chiar are potenţial, mai ales că va candida ca şi regiune, am înţeles că va merge împreună cu Ţara Bârsei, ceea ce ne pune o problemă, dar cred că ei vor fi eliminaţi din start înainte de a ajunge în competiţia europeană, dintr-un motiv cât se poate de simplu: nu au aeroport. O capitală europeană fără aeroport nu poate să fie o capitală europeană. Pentru noi este un punct forte dezvoltarea aeroportului Craiova şi vreau să îi mulţumesc personal domnului preşedinte al Consiliului Judeţean, pentru implicarea în dezvoltarea acestui aeroport pentru că, de exemplu, investitorii din Marea Britanie, au cursă directă cu Londra către Craiova şi le este mult mai uşor să ajungă aici şi să putem să dezvoltăm relaţiile de afaceri.
A afirmat ieri Lia Olguţa Vasilescu, într-o conferinţă de presă
Al doilea oraş turistic al ţării
Consilierii locali ai municipiului Braşov au adoptat un plan denumit Braşovia 2021, urmând să se promoveze, printre altele, Cetatea Râşnov, Cetatea Rupea şi Castelul Bran. În plus pentru Braşov va puncta şi faptul că este al doilea oraş turistic al ţării, dar şi localitatea care a avut în 2013 cei mai mulţi turişti străini. Oraşul de sub Tâmpa a fost vizitat anul trecut de 119.000 de turişti străini. În clasament urmează Timiş – 75.000, Sibiu – 71.000 şi Mureş – 65.000.
La Braşov cele mai vizitate obiective turistice au fost Castelul Bran, Cetatea Râşnov, Biserica Neagră şi centrul vechi, dar şi Casa Sfatului.
Festivalul «Marin Sorescu», la mijlocul lunii august
Pe de altă parte, edilul-şef din Bănie a anunţat că Festivalul “Marin Sorescu” se va desfăşura, în acest an, la mijlocul lunii viitoare.
Festivalul Marin Sorescu va fi mutat vara, a fost o dorinţă a familiei Sorescu, pentru că iarna nu prea ai ce manifestări să faci în afară de cele festiviste, pe care deja le cunoaştem. Mai mult decât atât, am dorit ca festivalul Marin Sorescu din acest an să coincidă cu tabăra de sculptură, pe care noi o organizăm deja, suntem la a doua ediţie. Anul acesta ea va fi sub semnul sorescian. Sculpturii care vor veni din ţările Uniunii Europene se vor inspira din opera lui Marin Sorescu, pentru a face sculpturile pe care să le doneze municipalităţii. Festivalul va avea loc între 15 şi 17 august şi va cuprinde şi alte suite de manisfestări decât cele cu care eraţi deja obişnuiţi. Din punctul meu de vedere va fi un festival mult mai bun decât cele precedente.
Lia Olguţa Vasilescu
Opera Română în cartierele Craiovei
Seria evenimentelor culturale va fi mult mai diversificată în luna august. În afara Festivalului “Marin Sorescu”, vor fi mai multe concerte susţinute de Opera Română din Craiova.
Pe 13 august, artiştii se vor afla în Craioviţa Nouă, a doua zi – în Valea Roşie, iar concertele vor continua zilnic, în cartierele Brazda lui Novac, Rovine şi 1 Mai, unde vor fi mai multe spectacole de dans, operă, operetă şi muzică.
Spectacolele vor începe la ora 21.00, iar printre solişti se vor afla: Renata Vari, Ioan Cherata, Florin Ormenişan, Noemi Mondra, Laurenţiu Nicu, Eva Ştefănescu, Nicu Popa, Dragoş Teodorescu, Olguţa Ilie, precum şi doi invitaţi de la Opera Naţională Română Timişoara, Alina Mihai şi Alin Radu.
Un alt eveniment cultural va avea loc chiar mâine, de la ora 19.30, în Piaţa „Mihai Viteazul”. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj va organiza cea de-a III-a ediţie a Festivalului ”Tradiţiile Verii”, dedicat sărbătorilor populare ale acestui anotimp (”Sânziene” sau ”Drăgaica”, ”Sfântul Ilie”, ”Paparude”) dar şi încheierii secerişului (”Cununa de spice”, ”Colacul, coliva şi prima pâine din recolta cea nouă”).
