Partidul DREPT, asociat cu Mircea Geoană, poate avea reprezentanți în Biroul Electoral Central și în secțiile de vot, a decis, sâmbătă, Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia este definitivă.
Biroul Electoral Central (BEC) a decis joi să nu considere Partidul DREPT ca partid parlamentar și, în consecință, să nu îi dea dreptul de a-și numi reprezentant în BEC și ulterior în secțiile de vot, potrivit procesului verbal al ședinței. Partidul DREPT, despre care surse politice susțin că ar fi asociat cu Mircea Geoană, a cerut să fie considerat partid parlamentar după ce zece deputați de la mai multe partide și-au anunțat adeziunea. BEC a respins cererea pe motiv că DREPT nu apare pe lista partidelor parlamentare comunicată de Camera Deputaților, scrie g4media.ro
Conducerea Camerei Deputaților a blocat cererea depusă luni de zece deputați pentru desemnarea Partidului DREPT ca partid politic parlamentar pe motiv că cererea nu a fost depusă în timp util.
G4Media a explicat la acel moment că blocarea cererii poate avea consecințe politice semnificative: partidul-fantomă, fără activitate până acum, nu va putea avea reprezentanți în secțiile de vot. Liderii PSD suspectează că Partidul DREPT era un vehicul politic care să îl ajute pe Mircea Geoană, potrivit informațiilor G4Media.
Gheorghe Pecingină, unul dintre cei zece deputați înscriși în Partidul DREPT, a fost întrebat marți la Antena 3 dacă partidul are legătură cu Mircea Geoană și a spus că ”ne dorim să fie o platformă pentru independenți, indiferent dacă candidează la alegerile parlamentare sau prezidențiale. Este o platformă care să ajute această categorie de candidați și partidele mici”.
Partidul e condus formal de Alexandru Gîdiuță (ex-USR).
Cum a apărut Partidul DREPT pe scena publică?
Luni, 2 septembrie, zece deputați de la USR, PNL și AUR au cerut conducerii Camerei Deputaților să constate că s-au înscris în Partidul DREPT (Dreptate și Respect în Europa) și să constate că DREPT a devenit partid parlamentar odată cu intrarea lor în formațiunea politică necunoscută până la acel moment.
Miza cererii celor zece deputați este una semnificativă: posibilitatea de a avea reprezentanți în secțiile de vot la alegerile parlamentare din 1 decembrie. Reprezentanții în birourile electorale și în secțiile de vot sunt văzuți de clasa politică drept o garanție că voturile pentru un anumit partid sau candidat nu sunt anulate. Articolul 118^1 din legea 208 / 2015 privind alegerea senatorilor și deputaților prevede că pot avea reprezentanți în secțiile de vot și acele partide ”care nu au participat la ultimele alegeri parlamentare, dar la data declanșării calendarului electoral pentru alegerile parlamentare au ca membri 7 senatori sau 10 deputați”.
Partidul DREPT a vrut să beneficieze de această prevedere legislativă prin racolarea celor 10 deputați, dar s-a lovit de obstacolul calendarului.
