Raed Arafat a vorbit, luni, despre primele reacții ale instituțiilor după cutremurul din Oltenia și a făcut recomandări cu privire la felul în care ar trebui să acționeze oamenii în cazul unui cutremur.
„Din punctul de vedere al situațiilor de urgență, în momentul în care a avut loc cutremurul, acolo unde a fost el resimțit, inspectoratele pentru situații de urgență au intrat în procedura lor normala, prevăzută de verificări.
Mare atenție la 112, pentru că este primul senzor care ne arată că ceva s-a întâmplat – că oamenii sună la 112 doar dacă se întâmplă ca ceva să nu funcționeze – dar a funcționat, n-au fost probleme, nu am primit apeluri la 112 care să anunțe urgențe ca urmare le cutremurul respectiv. După care, normal, echipele de la inspectorate au ieșit și au verificat zonele în care s-a resimțit cutremurul. Ele verifică, în primul rând, zonele pe care le-au identificat înainte ca fiind zone vulnerabile.
Trec prin cartiere, văd dacă sunt probleme, văd dacă au structuri care să fie verificate în mod deosebit și, după un anumit timp, 30 de minut, o oră, oră și jumătate, începem să primim de acolo dacă s-a găsit ceva.
Pe parcurs ni se spune, din fericire, astăzi, nici n-au venit apeluri la 112, nici nu s-a identificat nimic d.p.d.v. al impactului cutremurului în județele în care s-a resimțit”, a explicat, la Digi24, Raed Arafat cu privire la cutremurul de astăzi, din zona Olteniei.
„Nu este recomandat ca oamenii să sune la 112 pentru că au simțit cutremurul. Ei trebuie să fie conectați, dacă se întâmplă un cutremur cu efecte, vom veni cu mesaje. Mesajele prima dată vin pe ro-alert dar și pe aplicația DSU pe care am recomandat-o, ea a fost actualizată.
A fost acum o nouă actualizată, se poate intre pe Google Store sau pe Apple Play pentru update, s-au rezolvat anumite bug-uri care erau în aplicație. Descărcând aplicația DSU poți avea foarte multe informații, inclusiv mesaje transmise din partea noastră.
Pe partea cealaltă, ro-alert poate să vină după ce s-a produs cutremurul, cu anumite recomandări. Din timp, însă, recomandăm tuturor să intre pe platforma fiipregătit.ro și să vadă ghidurile și să vadă ce trebuie să facă înainte de cutremur, în timpul cutremurului și după cutremur.
Pentru că aceste ghiduri sunt foarte clare. Unul dintre aspectele pe care le recomandăm clar – oamenii trebuie să înțeleagă că panică poate să ducă la greșeli mari care să coste vieți – dacă ești panicat și fugi și te prinde cutremurul în perioada lui maximă pe casa scărilor, riscul e mult mai mare decât dacă ești în apartament, în lift e și mai mare.
În rest, primul lucru pe care îl faci, dacă ai gazul aprins, îl oprești și stai ascuns sub o masă, sub ceva care să te protejeze. Nu mai putem să spunem sub tocul ușii pentru că nu mai sunt corelate ușile cu grinzile de rezistență, deci, mai degrabă, sub un obiect care poate să te protejeze dacă se întâmplă să cadă ceva sau în zone în care știi că e ceva de rezistență.
Aștepți să treacă cutremurul și vezi apoi ce se întâmplă în jurul tău.
Una dintre recomandările care se dau este imediat să deschizi ușa. Deschizi ușa apartamentului, dar rămâi în apartament, ca să nu rămâi blocat. E posibil ca ușile, uneori, să se blocheze. Atunci, dacă ușa a rămas deschisă pe timpul cutremurului în primele secunde, știi că nu rămâi blocat. Astea sunt recomandările generale.
Pe fiipregătit.ro și pe aplicația DSU aceste recomandări se regăsesc – important este să le citească lumea înainte, nu în timp, nu după. Adică eu dacă descarc azi aplicația DSU, ar trebui să o răsfoiesc, să văd ce recomandări sunt în ea. Sunt recomandări foarte valoroase despre cum te pregătești de cutremur, cum îți fixezi mobilierul, cum nu trebuie să pui obiecte grele, de exemplu, deasupra patului.
Dulapurile trebuie să fie fixate în perete, nu e suficient doar să le pui, pentru că pot cădea peste tine. Toate astea sunt menționate, sunt lucruri care trebuie știute, nu numai acasă, ci și în instituții, inclusiv spitalele trebuie să aibă atenție mare, să rămână funcționale. Nu-i suficient că un spital este consolidate, trebuie să rămână funcțional.
Copiii intră sub băncile lor, astea sunt exerciții care se fac, și așteaptă până se termină. După care, dacă est să se evacueze, după ce s-a terminat, se evacuează controlat cu profesorii lor. Dar în faza în care ei sunt în clasă, copiii sunt învățați că se reacționează imediat sub bancă. O panică poate să ducă la ceva mult mai rău”, a mai spus Raed Arafat la Digi24.
Cum să ne comportăm în timpul cutremurului
Sfaturile IGSU:
- Adăpostește-te imediat într-un loc sigur şi rămâi calm pană la încetarea cutremurului.
- ATENŢIE! Pe timpul cutremurului obiectele pot să se răstoarne sau să alunece, tencuiala din tavan se poate desprinde, iar geamurile se pot sparge.
Dacă ești / te afli:
În interiorul unei clădiri:
- nu încerca să ieşi afară, nu te duce pe balcon, nu folosi liftul.
- adăpostește-te sub o masă / birou, lângă o piesă solidă de mobilier sau sub tocul unei uși fără geamuri.
- dacă ești pe un hol, aşează-te în poziţie ghemuit lângă un perete interior.
- protejează-ți mai ales capul şi faţa.
- îndepărtează-te de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobilier înalt, aparate de iluminat.
- dacă ești în scaun cu rotile, blochează rotilele şi protejează-ți capul şi ceafa.
În lift:
- apăsă butonul de urgenţă.
- când liftul se opreşte, ieşi cât mai repede (dacă este posibil) şi adăpostește-te într-un loc sigur (atenție la scări!).
- într-un loc public (un magazin)
- stai cât mai departe de ferestre ori de raioane cu obiecte grele plasate mai sus de 1 metru.
- în exteriorul unei clădiri
- stai departe de ferestre, clădiri / balcoane, poduri, cabluri electrice sau stâlpi.
- stai la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.
Într-un vehicul
- Rămâi în interior.
- Oprește într-un loc sigur, fără a bloca drumul, mai departe de clădiri, poduri, stâlpi.
- După cutremur, nu ieşi din vehicul dacă au căzut în jur cabluri electrice. Aşteaptă forţele de intervenţie.
Pe munte
- Fii atent în jur şi caută un loc sigur, departe de pantele instabile
- Sunt posibile căderi de pietre, copaci ori alunecări de teren.
Ce ar trebui să facem după cutremur
- Încearcă să rămâi calm. Liniştește persoanele speriate şi copiii.
- Verifică dacă ești rănit, vezi şi persoanele din jur. Dacă există răniţi în jur, acordă primul ajutor, doar dacă știi cum.
- Dacă ești blocat sub dărâmături sau în incinte, la anumite intervale de timp, dacă este posibil, lovește cu un obiect tare în partea cea mai compactă a locului în care ești blocat, pentru a transmite semnale ce pot fi identificate şi localizate de aparatura specială de căutare-salvare.
- Nu vorbi la telefon mult timp – rețelele sunt afectate. Sună doar pt. a semnala o urgenţă sau anunță scurt pe cineva despre tine.
- Poartă încălţăminte şi haine rezistente pentru a evita să fii rănit de bucăţile căzute, în special cele de sticlă.
- Verifică starea instalaţiei de gaz doar cu emulsie de apă şi săpun. Dacă sunt / simți emisii de gaz, deschide fereastra, apoi închide robinetul de gaz și îndepărtează sursele de foc.
- Dacă alimentarea cu apă funcționează, umple cada şi alte recipiente, pentru rezervă (s-ar putea opri ulterior).
- Verifică dacă locuinţa a suferit pagube majore, mai ales pereti, tavan, podea, căi de acces / evacuare.
- Dacă trebuie să părăsești locuinţa pentru că nu mai este sigură, ai grijă la scări / lift (posibil să fie afectată rezistenţa acestora) și nu uita rucsacul de urgenţă!
- Dacă nu mai poţi ieşi din locuinţă și ai nevoie de ajutor, semnalizează sau scrie cu litere foarte mari la ferestre: A J U T O R sau S. O.S.
- Verifică / ascultă instrucţiunile autorităţilor (radio, tv, internet, aplicații mobil).
- Nu folosi maşina decât în situaţii extreme. Căile de circulaţie trebuie lăsate libere pentru maşinile de intervenţie.
- În unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, profesorii îndrumă copiii şi asigură protecţia acestora până la sosirea unui adult din familie.
Înaintea cutremurului
- Execută lucrări de reparaţie şi întreţinere la clădirile / locuințele care necesită acest lucru.
- Nu face modificări la clădiri – măriri sau micşorări de spaţii, care afectează structura de rezistenţă a acestora;
- Nu monta obiecte grele (antene, instalaţii de ventilaţie/climatizare, etc.) pe elementele structurale sau nestructurale ale clădirii, dacă acestea afectează structura de rezistenţă;
- Pregătește-ți rucsacul de urgenţă: rucsacul pentru situaţii de urgenţă conţine lucruri care te ajută să supravieţuiești timp de 3-5 zile;
- Analizează spațiul unde îți petreci mult timp (locuinţa, locul de muncă, școala etc.) şi imaginează-ți ce ar putea să se întâmple (în fiecare cameră) dacă s-ar produce un cutremur, ce ar putea răni persoanele aflate în acel loc.
- obiecte (grele) care ar putea cădea / s-ar răsturna;
- lucruri care s-ar putea sparge (ferestre, geamurile de la ușile interioare, etc.);
- recipiente cu diverse lichide / substanțe periculoase care s-ar putea vărsa / sparge;
- obiecte / instalații care pot produce incendii;
Ce ar trebui să conțină rucsacul de urgență, în timp de cutremur
Conform IGSU, fiecare familie trebuie să aibă un plan de urgență, dar și o trusă de supraviețuire care să conțină obiecte care să permită supraviețuirea pentru 3-5 zile. Articolele componente trebuie verificate și înlocuite/schimbate periodic (o dată la 6 luni) pentru că pot expira.
Principalele categorii de articole care trebuie să existe în trusa de supraviețuire:
APĂ
- Cel puţin 4 l de apă/persoană/zi.
- Dacă aveţi animale de companie nu uitaţi să prevedeţi apă şi pentru ele (cca. 30 ml. de apă/kg. animal/zi).
- Depozitaţi apa într-un loc rece şi întunecos.
- Înlocuiţi apa o dată la 6 luni.
- ATENŢIE!
- Apa este esenţială supravieţuirii.
- În caz de maximă urgenţă, se poate obţine apă potabilă prin fierbere timp de 10 minute.
ALIMENTE
- Compacte şi uşoare care nu necesită răcire, fierbere ori coacere.
- Iată câteva exemple de alimente pe care puteţi să le pregătiţi:
- mâncare în cutii de conserve (nu uitaţi deschizătorul)
- alimente deshidratate
- batoane energizante
- biscuiţi de secară
- dulceaţă
- sucuri, cafea, ceai.
- după caz, alimente pentru nevoi speciale: mâncare pentru bebeluşi, lapte etc.
- dacă aveţi animale de companie, nu uitaţi mâncarea acestora. Dacă trebuie să încălziţi anumite alimente prevedeţi un aragaz de campanie şi combustibil.
ÎMBRĂCĂMINTE ȘI ÎNCĂLȚĂMINTE
- Pentru fiecare persoană, în funcţie de anotimp.
- De asemenea, nu uitaţi lenjeria de corp.
- Un sac de dormit sau 2 pături călduroase pentru fiecare persoană.
O TRUSĂ DE PRIM-AJUTOR
Să conţină:
- medicamentele personale şi reţete
- (Atenție! Nu uitaţi să scrieţi pe un bilet numele doctorului de familie)
- analgezice, antiseptice
- la nevoie, articole sau accesorii necesare pentru aparatul auditiv, scaunul rulant etc.
APARATE UTILE
- aparat radio AM/FM cu baterii de schimb (Nu uitaţi să înlocuiţi bateriile anual!)
- lanternă/persoană şi baterii de schimb
- un fluier (semnalul convenţional în caz de urgenţă este de fluierături scurte)
- un telefon mobil, o cartelă telefonică, cablu și un acumulator suplimentar
ARTICOLE PENTRU COPII
- Jocuri, în funcţie de vârsta membrilor familiei
- Cărţi de colorat, creioane, jucării pentru copii
ARTICOLE DE IGIENĂ
- hârtie igienică, hârtie umedă de mâini, batiste de hârtie
- articole personale: săpun, şampon, deodorant, pastă de dinţi, periuţă de dinţi, pieptene, etc.
- saci de bucătărie
ACTE PERSONALE
- carte de identitate, carnete de asigurări medicale
- bani
- cecuri
- numere de telefon importante
În România, cel mai puternic seism din 2022 s-a produs în 3 noiembrie şi a avut magnitudinea de 5,2, în timp ce în 2021 a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7 pe Richter.
