Odată cu startul conflictului armat din Ucraina, nivelul de stres în rândul populației din România a început treptat să crească. Nici craiovenii nu se abat de la diversele scenarii de război, printre cele mai comune gânduri regăsindu-se slaba pregătire militară, potențialul orașului de a fi atacat, sau apropierea de scutul de la Deveselu.
Războiul din Ucraina afectează întreg mapamondul, iar românii se simt destul de vulnerabili fiind practic în bătaia puștii. Craiovenii sunt la rândul lor împărțiți în ceea ce privește viziunea unui posibil război și cât de periculos e să locuiești într-un oraș care nu beneficiază de protecția Carpaților, care deține un aeroport internațional, o fabrică de autoturisme, unități militare, între care chiar și sediul Brigăzii Multinaționale Sud-Vest și se află la 60 de kilometri de scutul aerian de la Deveselu.
„Teamă este mult spus, dar cu siguranță războiul din Ucraina aduce un stres în plus și pentru noi. Mă gândesc și eu la faptul că un conflict armat în care ar fi implicată România, ar aduce Craiova pe harta orașelor care ar urma să fie bombardate. Totuși avem o fabrică de autoturisme, un aeroport internațional și nu suntem unul dintre orașele înconjurate de munți și greu accesibile, cum ar fi Cluj sau Brașov”, a spus un craiovean de 52 de ani.
Alți craioveni susțin că o teamă este legată de distanța mică de scutul aerian de la Deveselu. Cei 62 de kilometri îi fac pe unii dintre locuitorii orașului să creeze diverse scenarii în care un atac la Deveselu ar implica direct și Craiova.
„Vă dați seama că dacă ar fi să atace rușii Deveselu, n-ar ataca doar acolo? Adică logistica importantă, sau o mare parte din ea, în situația unei intervenții, s-ar afla și în Craiova. Trupe, vehicule militare, armament. Suntem cel mai apropiat oraș important de Deveselu și personal sper să greșesc, dar în cazul unui atac am fi destul de expuși”, a adăugat un alt craiovean de 46 de ani.
Nu toți locuitorii orașului trăiesc cu stresul sau panica războiului. Există oameni care sunt ferm convinși că acest conflict nu va escalada și că dacă România ar fi implicată, orașul nostru este ferit de puncte strategice importante, iar infrastructura delăsătoare ar îngreuna oricum un conflict terestru.
„Haideți să rămânem calmi și să nu ne facem povești acum. Toate datele arată că n-o să fim implicați în Război, noi ca țară, cu atât mai mult Craiova n-ar avea mare lucru de suferit. Vi se pare că suntem un oraș cu potențial strategic militar? Mie nu. Ah, câteva batalioane poloneze și una sau două antiaeriene depășite oricum? Poate nu e așa, dar dacă nu e așa e vina celor care ne informează prost. Altă chestiune, să nu uităm infrastructura deficitară din orașul ăsta. Păi dacă blochezi strada Calea București și Bulevardele Decebal și Dacia, la revedere. Pe unde mai înaintează trupele, pe aleile dintre blocurile care săracele de ele, la ce investiții s-au făcut în imobiliare ar cădea și de la trepidația tancurilor? Suntem siguri”, a declarat un bărbat din Craiova.
Războiul are loc, în general pe mai multe direcții, iar una dintre cele mai importante este cea psihologică. Despre cât de periculos este conflictul din Ucraina pentru România și despre cum ar trebui oameni să gestioneze emoțiile cauzate de război, psihologul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a ținut să sublinieze importanța gândirii raționale, într-un interviu acordat pentru hotnews.ro.
„Există clar un pericol, regional și global, cu care ne confruntăm acum. La un pericol trebuie întâi să ne reglăm răspunsul psihologic, astfel încât să nu generăm comportamente și emoții disfuncționale, care ne reduc abilitățile rezolutive și care ne afectează calitatea vieții, ci să generăm comportamente și emoții funcționale, care ne ajută să confruntăm adecvat pericolul. Un stil de gândire rațional ne va ajuta să avem emoții sănătoase (ex. îngrijorare, nu panică, tristețe, nu stări depresive, nemulțumire, nu agresivitate), care vor susține apoi comportamente adaptative și o calitate cât mai bună a vieții. Emoțiile de panică/stări depresive/furie duc la comportamente care complică/amplifică pericolul, în timp ce emoții ca îngrijorare/tristețe/nemulțumire susțin comportamente care duc la cele mai bune strategii rezolutive în relație cu pericolul. Emoțiile pozitive sau detașarea emoțională în astfel de situații nu au funcție rezolutivă și/sau devin bizarerii psihologice”, a spus psihologul Daniel David.
