Tot repetăm cuvintele lui Brâncuși „La Hobița m-am născut, însă la Craiova pentru a doua oară”, fără a face ceva pentru memoria acestei personalități. Nici măcar nu suntem în stare să profităm de numele celui ce și-a legat existența de urbea noastră. Sigur, subiectul nu interesează câtuși de puțin, agenda fiind dominată în plan internațional de conflictul dintre Rusia și Ucraina, iar în plan intern de lupta cu facturile la energie și gaze, tot ale rușilor.
Risc și continui pe acest subiect. Autoritățile locale sunt ignorante, odată ce, cu excepția unui tur gratuit cu ghid organizat de către Muzeul de Artă din Craiova, nimic altceva nu a anunțat Ziua Constantin Brâncuși. Nici entuziasm, nici decență nu pot să cer celor care oferă proiecte superficiale, celor care confirmă o lipsă de viziune, dispuși să cheltuiască multe milioane de Euro pentru construirea unui ou uriaș din sticlă care ar trebui să adăpostească opere ale renumitului sculptor, investiție asupra căreia ne vom apleca cu altă ocazie.
Politica culturală trebuie făcută de cei care fac cultură, nu de birocrați al căror unic scop este să bifeze încă o mare realizare în mandatul lor. Bunăoară, în centrul Bucureștiului, la Palatul Cesianu-Racoviță, a fost organizat un program special cu ocazia Zilei Brâncuși, odată ajunși acolo, iubitorii de artă erau întâmpinați simbolic de figura celebrului sculptor și invitați să participe la un concurs în urma căruia primeau un suvenir în miniatură a operei „Sărutul”, astfel, prin această ingenioasă campanie „Sărutul” lui Brâncuși a ajuns în casele românilor.
Prin asemenea evenimente create în jurul personalității lui Brâncuși putem ajuta și Craiova și Târgu Jiu să devină atractive cultural. Aeroportul din Craiova poartă începând cu 2021 numele celui care a fost Gogu Constantinescu, om de știință, cel care a creat multe invenții, inclusiv teoria sonicității; departe de mine să pun în discuție renumele acestor mari oameni și înțeleg legătură mai strânsă pe care o are Gogu Constantinescu cu aviația, acesta fiind cel care a construit un sistem de sincronizare a tragerii la avioane, dar cu greu văd cum ne-ar ajuta numele său.
Mă întreb de ce unele comunități își pot valorifica moștenirea culturală și se mândresc cu personalitățile lor, numind aeroporturile după marii artiști pentru a crește conștientizarea importanței lor, pentru a atrage turiști. Sunt foarte multe exemple, Aeroportul din Budapesta poartă numele lui Franz Liszt, cel din Varșovia pe a lui Frédéric Chopin, Liverpool – John Lennon, Parma – Giuseppe Verdi, Salzburg, Austria – Wolfgang A. Mozart.
Imaginați-vă cum ar arăta Aeroportul din Craiova cu imagini ale operelor lui Brâncuși, creând astfel ocazia perfectă pentru a fixa în mintea și sufletul celor care trec prin această poartă de intrare a orașului povestea unui geniu. Aș fi curios să aflu ce a stat la baza deciziei autorităților județene în luarea acestei decizii, ce viziune culturală sau analize au fost avute în vedere.
În loc de epilog, nimeni altul decât însuși Constantin Brâncuși nu poate încheia și rezuma mai bine ceea ce se întâmplă pe la noi: „Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face”.
Lucian Săuleanu
