Marți, în mod tradițional, ar fi fost Ziua Mondială a Astmului –
campania globală inițiată și derulată anual de către Global Initiative
for Asthma, dar contextul mondial generat de pandemia de COVID-19 a
amânat campania din acest an. Managementul astmului rămâne, însă, o
provocare majoră cu atât mai mult în perioada acestei pandemii, iar
educația pacienților în acest sens este extrem de importantă.
Aproximativ un milion de români suferă de astm, potrivit estimărilor specialiștilor, dar acest număr nu este oficial.
„În
situația cu care ne confruntăm cu toții, pacienții cu boli respiratorii
severe sunt mai vulnerabilii în fața COVID-19 – o infecție virală.
Pacienții care suferă de astm trebuie să acorde o atenție deosebită
igienei și să respecte recomandările medicului curant. Astfel, pentru
aceștia se menține indicația de continuare a tratamentului prescris de
medicul curant, se recomandă utilizarea măștilor în spațiul public,
realizarea unei igiene stricte la locul unde trăiesc și muncesc, precum
și evitarea alergenilor”, a declarat asist. univ. dr. Alina Croitoru,
președintele Asociației de Educație în Boli Respiratorii.
În astm,
educația pacientului este esențială. Medici – pneumologi, alergologi,
medici de familie – pacienți – toți trebuie să acționeze ca un tot
unitar. Sănătatea pacienților noștri înseamnă tratament, aderență la
tratament și educație pentru respirație.
„Din perspectiva mea, ca
medic pneumolog, educația pacientului cu astm este fundamentală pentru
un management optim al afecțiunii. Pacientul trebuie să-și înțeleagă
afecțiunea, trebuie să îi recunoască simptomele, pentru a ști cum să
acționeze. Pacientul și noi, ca medici, trebuie să lucrăm ca o echipă
pentru o bună gestionare a acestei afecțiuni.
În anul 2018 Institutul
de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București a oferit peste 2.900
de servicii medicale pentru pacientul cu astm, aici fiind incluse
servicii de diagnostic, tratament și management al acutizărilor”, a
precizat asist. univ. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de
Pneumoftiziologie „Marius Nasta” – una dintre cele mai importante
instituții medicale din România specializate în managementul astmului.
CE ESTE ASTMUL?
Astmul
este o boală cronică inflamatorie a plămânilor şi a căilor respiratorii
(căi aeriene, bronşii). În prezent, nu există o terapie care să vindece
această afecțiune, însă afecțiunea poate fi ținută sub control prin
tratament. Pacientul corect tratat are o viață normală, activă, fără
restricții în efectuarea activităților obișnuite și chiar a sportului de
performanță.
INCIDENȚA ASTMULUI
Peste 330 de milioane de
oameni suferă de astm, la nivel mondial. Afecțiunea este cea mai comună
boală cronică în rândul copiilor la nivel global – aproximativ 14%
dintre copii suferă de astm.
Peste 80% dintre decesele legate de astm
au loc în țări cu venituri mici. În aceste condiții, este important de
subliniat că tratamentul și managementul eficient al astmului salvează
vieți.
CAUZELE ASTMULUI
„Cauzele fundamentale ale astmului
sunt, probabil, o combinație de factori genetici (istoric familial) și
triggeri (factori declanșatori) externi, precum alergii la polen, blana
animalelor, praful din casă, fum de țigară, poluare și aer rece,
substanțe chimice la locul de muncă, precum vopsea, lacuri sau adezivi.
Pentru unele persoane există și alți triggeri precum stresul,
activitatea fizică sau unele medicamente”, a mai explicat asist. univ.
dr. Beatrice Mahler.
Alergenii acționează la nivelul mucoasei
bronșice ca un trigger care declanșează o inflamație, cu creșterea
numărului de eozinofile (celule ale sistemului imunitar), cu secreție în
exces de mucus și edem al mucoasei bronșice care va duce la îngustarea
căilor respiratorii și dificultate importantă în respirație.
SIMPTOMELE ASTMULUI
În
general, starea persoanelor astmatice este fluctuantă de la o zi la
alta și uneori de la o oră la alta – aceste modificări, în timp,
presupun perioade cu şi fără simptome.
Simptomele variază de la persoană la persoană şi includ:
· respiraţie şuierătoare
· tuse diurnă
· tuse nocturnă
· respirație dificilă
Tusea,
respiraţia şuierătoare, senzaţia de presiune toracică pot să apară
după: mişcare, efort fizic; expunere la alergeni; contact cu aer rece.
La marea majoritate a pacienților netratați, infecțiile respiratorii au o
evoluție prelungită și durează mai mult de 10 zile.
CRIZELE DE ASTM
În
mare parte, crizele de astm sunt prevenibile sau pot fi gestionate. În
timpul unei crize de astm este importantă utilizarea în cel mai scurt
timp a medicației de criză, evitarea stării de panică, care poate să
apară mai ales la pacienții nou diagnosticați, poziția corpului trebuie
să permită mișcări respiratorii ample, de aceea pacientul trebuie să
stea la marginea patului sau în picioare sprijinit cu mâinile de un
suport.
În acest mod se ajută de musculatura respiratorie accesorie,
extrem de solicitată în timpul crizelor de astm, care presupun o
frecvență și o amplitudine crescută a respirației. Utilizarea medicației
de criză se face cu doze care sunt crescute treptat, în algoritm bine
însușit de fiecare pacient împreună cu medicul curant, deoarece
utilizarea medicației în exces poate să aibă efecte secundare
importante.
Un aspect important de management la domiciliu al
pacientului cu astm este evaluarea peak-flowmetriei (capacitatea de
expirare – cât de repede și cât de tare poate expira), care permite
înaintea apariției simptomelor ajustarea dozelor de cortizon inhalator
pentru a evita acutizarea severă a astmului.
Potrivit Organizației
Mondiale a Sănătății, dacă este posibil, ar trebui contactat imediat
medicul curant. Controalele regulate și aderența la tratament ajută, în
cele mai multe cazuri, la prevenirea atacurilor de astm.
Ana Maria Cizmaș
Sănătatea Press Group
