Grădina Botanică a Craiovei a intrat în administrarea Primăriei, din cea a Universităţii din Craiova, în urmă cu un an. De atunci s-a lucrat la readucerea ei la viaţa. Fără însă a-i schimba specificul.
„Încă de la preluarea ei s-au făcut defrişări ale florei spontane pe toată suprafaţa Grădinii Botanice. Au fost aduse îmbunătăţiri la tot ceea ce înseamnă flora Grădinii Botanice, inclusiv în ceea ce priveşte plantele medicinale, aici păstrându-se zonarea stabilită anterior. Se lucrează la refacerea labirintului de gard viu. Erau zone în care bucăţi din el lipseau. Veţi vedea în vară, vor fi combinaţii de roşu cu verde. Au fost decolmatate lacurile. Nuferii au fost salvaţi. Ei se află acum în serele de la Parc şi vor fi replantaţi. În această perioadă se lucrează la insula japoneză”, ne-a declarat Rela Filip, directorul R.A.A.D.P.F.L. Craiova.
Acum se lucrează şi la gardul de la intrarea în Grădina Botanică, dorindu-se ca acesta să fie o copie fidelă a celui de la Muzeul de Artă. A fost deja amplasată şi sculptura lui Alin Neacşu – Anotimpurile reprezentate de păsări: primăvara – cucul, vara – cocoşul de munte, toamna – lebăda şi iarna – Tudor Gheorghe.
Pe de altă parte, aleile din Grădină au fost refăcute, băncuţele au fost înlocuite, iar stâlpii de iluminat au fost revopsiţi. Autorităţile spun că pregătesc şi alte surprize pentru vizitatori în ceea ce priveşte mobilierul urban şi decoraţiunile ce se vor regăsi în Grădina Botanică.
Mai trebuie spus că şi sportivii vor avea o zonă dedicată lor. Este vorba de un teren de baschet şi o pistă de atletism de 500 metri lungime, după cum a anunţat primarul Craiovei.
Grădina Botanică din Craiova a fost amenajată, în 1952, după schiţele profesorului universitar Alexandru Buia, care şi-a dorit o bază didactică pentru studenţii săi.
„Prin decizia din 29 august 1952, terenul fostului parc ,,7 Noiembrie-Fântâna Jianu” a fost repartizat Institutului Agronomic din Craiova pentru amplasarea Grădinii Botanice.
Scopul înfiinţării a fost acela de a contribui, ca bază materială, la instruirea studenţilor de la facultăţile de profil (agronomie şi horticultură) din cadrul nou înfiinţatului Institut Agronomic din Craiova (1948), de lărgire a bazei de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice, dar şi ca localizare a unui punct unde vizitatorii au posibilitatea de a cunoaşte marea variabilitate a lumii vegetale.
În data de 13.03.2002, Colegiul Senatului Universităţii din Craiova, în semn de apreciere postumă a prof. univ. Al. Buia, a avizat hotărârea de a atribui Grădinii Botanice numele "Al. Buia", lucru care s-a înfăptuit în ziua de 7 iunie 2002, cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la punerea pietrei de temelie a acesteia”, după cum se arată în istoricul Grădinii.
Grădina Botanică se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 12,8 hectare şi este organizată pe mai multe sectoare. La intrarea din strada „Iancu Jianu” se află sectorul ornamental care cuprinde în jur de 140 de taxoni, în principal flori.
În nordul şi estul grădinii se găseşte sectorul dedicat plantelor din România. În timpul profesorului Buia acest sector a fost amenajat ca o imagine unitară a ţării. Terenul era nivelat şi înălţat pentru a reda întocmai relieful României, plantele fiind cultivate în funcţie de aceste forme de relief. În centrul grădinii se află sectorul dedicat sistematicii plantelor, vegetaţia fiind aranjată în funcţie de modul cum a evoluat.
Grădina Botanică din Craiova avea şi un frumos rozarium care nu s-a mai păstrat, dar a fost refăcut. Un adevărat tezaur care se află aici este colecţia de plante uscate, herbarul de 20.000 de coli de plante pe care însuşi profesorul Alexandru Buia le-a strâns cu mâna sa de pe toată întinderea României.
