Opt copii din satul Zănoaga, ce aparţine de comuna Leu, au ajuns la spital cu gastroenterocolită, după ce părinţii le-ar fi preparat mâncarea cu apa din fântâni. De aproape doi ani, apa din fântânile aceastei localități nu mai este potabilă, fiind contaminată cu azotaţi. În urma unor inundaţii nivelul pânzei freatice a crescut foarte mult. Beciurile oamenilor se inundă aproape de fiecare dată când plouă mai serios, iar fântânile au fost şi ele afectate. Peste o mie de suflete au de suferit din această cauză.
Autorităţile au înştiinţat oamenii cu privire la riscurile la care se expun în cazul în care folosesc apa din fântâni.
Primăria, pompierii, Crucea Roşie, şi chiar preoţii au venit în sprijinul localnicilor şi le-au dus apă potabilă cu cisternele, ori îmbuteliată. Localnicii spun însă că nu este suficientă şi nici nu îşi permit să cumpere în permanenţă apă îmbuteliată. Unii dintre ei, împinşi de nevoi, le-ar fi dat copiilor să bea apă dn fântâni, ori au folosit-o pentru a le prepara mâncarea. Micuţii s-au simţit rău, aşa că părinţii i-au dus la urgenţe.
Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, doctorul Ştefan Popescu, spune, într-un comunicat de presă, că niciunul dintre copii nu a fost internat: „Direcția de Sănătate Publică Dolj comunică faptul că în spitalele din judet nu au fost înregistrate internări de persoane din această localitate cu diagnosticul de gastroenterocolită sau methemoglobinemie”.
Primarul Iulian Cristescu spune că ar trebui ca problema să fie rezolvată în curând, când va fi dată în folosinţă reţeaua de alimentare publică.
„Săptămâna viitoare preconizăm să o punem în funcţiune. Au fost săpate două puţuri, de mare adâncime, la 148 metri, au fost prelevate probe de apă şi a reieşit că este foarte bună. Urmează să fie montată şi o staţie de declorinare a apei, vor fi prelevate noi probe şi după ce vin rezultatele vom putea să îi dăm drumul. S-a lucrat foarte rapid, în cinci luni de zile, iar reţeaua se întinde pe 7 kilometri”, a declarat pentru „Jurnalul Olteniei”, Iulian Cristescu, primarul comunei Leu.
Costurile lucrării se ridică la 16 miliarde lei vechi, iar până acum, conform primarului, a fost decontată suma de 11 miliarde lei.
Probleme, şi în alte localităţi
În circa 20 de localităţi din judeţ apa nu este recomandată consumului. Asta, deoarece conţine prea mult clor, ori prea mulţi nitraţi. Anul trecut, în 22 localităţi staţiile de apă nu au fost autorizate din cauza depăşirii concentraţiilor maxime admise la parametrii determinaţi, după cum urmează: în Amărăştii de Jos- nitraţi, parametri microbiologici, Argetoaia- amoniu, clor liber rezidual, Bistreţ-amoniu, clor liber rezidual; Bucovăţ –Sărbătoarea –amoniu, turbiditate, parametri microbiologici; Palilula- amoniu, Catane- amoniu, clor liber rezidual, azotaţi, Caraula, Cetate- nitraţi, Cioroiaşi- amoniu, clor liber rezidual, parametri microbiologici, Dioşti- nitraţi, microbiologici, Drănic- cu staţiile Drănic- amoniu, Foişor- nitraţi, clor liber, Gherceşti- amoniu, clor liber rezidual, parametri microbiologici, comuna Vârvoru de Jos -sat Vârvoru de Sus-nitraţi; sat Gabru- parametri microbiologici, Leu- nitraţi, Moţăţei- nitraţi, Pieleşti- amoniu, clor rezidual liber, Podari- amoniu, Rast şi satul Rastu Nou- amoniu, clor liber rezidual, Sadova- nitraţi, com. Secu – sat Şumandra – parametri microbiologici, Teasc- amoniu, Teslui – amoniu, clor liber rezidual, Ţuglui- amoniu.
Staţiile de apă din 22 localităţi doljene nu au obţinut autorizaţie sanitară fiindcă au depăşit normele de sănătate impuse.
Pe de altă parte, 25 de localităţi din judeţul Dolj aveau staţii de apă autorizate din punct de vedere sanitar, în timp ce alte 16 localităţi nu mai erau reautorizate sanitar pentru că nu ceruseră obţinerea vizei anuale.
Consumul de apă poluată cu nitraţi/nitriţi provoacă la sugar intoxicaţia acută cu nitriţi (Methemoglobinemia acută) care se manifestă ca insuficienţă respiratorie acută ce prezintă risc de deces dacă nu se intervine rapid. În ultimii doi ani, în judeţul Dolj nu au fost înregistrate cazuri în care să existe intoxicaţii de acest gen.
La adulţi consumul de apă poluată cu nitraţi/nitriţi poate determina o formă cronică de Methemoglobinemie care nu se manifestă clinic.
Methemoglobinemia este o boală caracterizată de o creștere anormală a concentraţiei sangvine de methemoglobină (metHb), o moleculă incapabilă să transporte oxigenul. Methemoglobina este un compus similar hemoglobinei, doar că ionul feros (Fe2+) (ion central al hemoglobinei) a fost ionizat la ionul feric (Fe3+), incapabil să asigure transportul oxigenului în sânge.
Methemoglobinemia poate fi cauzată de stresul oxidativ, precum și de numeroase substanţe toxice precum vopsele bazate pe anilină, unele antibiotice (sulfonamidele), unele anestezice locale (articaina), nitraţii, cloraţii (la care sunt cei mai vulnerabili sugarii), bromaţii etc.
