Știrea săptămânii trecute a fost că Regia de Transport Local face probele de verificare pentru alimentarea cu tensiune a tramvaielor care urmează să circule pe linia reabilitată în programul „Dezvoltarea transportului ecologic din Craiova”. Asta înseamnă că în scurt timp, tramvaiul craiovean îşi va relua activitatea pe traseul binecunoscut, de la Depoul din vestul oraşului până la uzinele Ford.
Evident, este o ştire care nu poate decât să ne bucure, mai ales că deplasările craiovenilor pe acest traseu se făceau cu dificultate, iar revenirea tramvaiului poate ajuta la descongestionarea unui trafic chinuit pe cea mai importantă arteră a oraşului.
Și totuşi, aruncând o privire la noile staţii de tramvai amplasate pe Calea Bucureşti, nu poţi să nu te iei cu mâinile de cap văzând câtă indolenţă, nepricepere şi lipsă de interes manifestă edilii noştri faţă de una dintre cele mai importante investiţii ale oraşului.
După cum se vede şi din fotografiile alăturate, într-unele din staţiile de tramvai, refugiul construit se suprapune peste unele din gurile de canalizare aflate pe bulevard. Este greu de înţeles cum s-a ajuns la o astfel de situaţie şi cum nu a fost posibil ca staţiile să fie amplasate într-o zonă lipsită de gurile de vizitare, dar soluţia găsită de constructor este de plâns dacă nu ar fi de râs: astfel, pavimentul refugiului, în loc să rămână perfect plan pe toată suprafaţa acestuia, în dreptul gurilor de canal coboară, nivelul refugiului coborând astfel circa 25 de cm., pentru a putea fi racordat la nivelul carosabilului.
Nu ştim cine a făcut proiectarea, dar este sigur că nu se pricepe. Nu ştim cine a executat lucrarea, dar este sigur că îşi bate joc. Însă ştim cine este beneficiarul acestei lucrări: craiovenii. Aşadar, mă întreb şi vă întreb şi pe dvs., dragi craioveni utilizatori ai tramvaiului: dacă uşa de coborâre se va deschide în dreptul gropii din refugiu, ce veţi face, cum veţi coborî ? Sau cum veţi urca, nevoiţi să o faceţi dintr-o adâncitură în suprafaţa refugiului?
Și nu aş vrea ca vreun susţinător necondiţionat de-al actualilor edili să-mi transmită că gropile din refugii nu reprezintă o problemă pentru că ştiu ei că tramvaiul nu va opri cu uşa în dreptul gropii, ci mai încoace sau mai încolo … Nu dragilor, pericolul rămâne ! Închipuiţi-vă persoane în vârstă deplasându-se pe acostament spre scara tramvaiului şi nevoite să sară peste groapă. Închipuiţi-vă copii neatenţi, înghesuindu-se la urcare sau la coborâre. Gândiţi-vă la felul în care vor arăta aceste refugii denivelate după ploile de toamnă, după un polei sau după ninsori. Înţelegeţi că vor deveni adevărate capcane pentru toţi utilizatorii tramvaiului …
Iată de ce, adresez o rugăminte tuturor celor care pot dispune shimbarea acestei situaţii, să ia măsurile de corecţie, acum, până când nu este prea târziu. Orice întârziere nu va face decât să complice şi mai mult lucrurile. Mai mult decât atât, orice accident rezultat din utilizarea unui refugiu de tramvai executat neconform poate fi o nenorocire.
