An de an, istoria reînvie, nu prin manuale sau discursuri măreţe ci prin simplitate şi emoţie. Istoria este trezită de oamenii ce participă în fiecare 1 Decembrie la ceremonii şi parade militare. Este trezită de copiii ce stau pe trotuar şi îi fac agitaţi cu mâna tatălui îmbrăcat în uniformă militară şi cu arma strânsă la piept. Istoria reînvie prin ochii mamelor ce îşi văd copiii cum bat pas de defilare. Istoria reînvie în ochii lor, ai bărbaţilor ce în trecut au purtat şi ei haina militară, iar azi o privesc cu mândrie de pe margine.
După 97 de ani şi-au dat mâna cu mâna, toţi cu inima română. Adunaţi în Piaţa A.I.Cuza, craiovenii, doljenii, românii prezenţi la ceremonia militară şi apoi paradă s-au unit într-o horă frăţească. Încheind astfel într-un mod simbolic evenimentul ce a mai marcat încă o dată trecerea timpului.
În centrul Băniei nu a mirosit a fasole cu ciolan şi nu s-a dat mâncare gratis, dar oamenii tot s-au strâns în număr mare. Copii, părinţi şi bunici, soldaţi gradaţi sau negradaţi, autorităţile locale şi cetăţeanul de rând. S-a aplaudat, s-a cântat imnul şi s-au fluturat steaguri. Dacă nu toţi cei prezenţi la eveniment ştiau însemnătatea zilei de 1 Decembrie, probabil au aflat.
După slujba religioasă făcută de Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei împreună cu un sobor de preoţi din garnizoana Craiova a urmat un moment de alocuţiuni în care autorităţile locale au împărtăşit celor prezenţi gândurile lor.
„1 Decembrie – ziua care, în urmă cu 97 de ani, prin voinţa Marii Adunări de la Alba Iulia, unea destinele românilor într-o singură naţiune – este ziua care ne reuneşte astăzi pe toţi, în cea mai pură şi înălţătoare sărbătoare a poporului nostru.
Un eveniment istoric cu o încărcătură aparte, care dădea glas unei năzuinţe de secole, ne vorbeşte acum, într-un arc peste timp, despre puterea pe care doar în unitate o regăsim, despre forţa care poate izvorî numai din apartenenţa la aceeaşi limbă, aceeaşi origine şi acelaşi crez.
Marele moment de la 1 Decembrie 1918 ne-a dat nu doar o ţară demnă şi reîntregită, ci şi un filon vizionar de valori, care de atunci şi până în prezent ne-au definit parcursul, valori precum democraţia, egalitatea, libertatea cuvântului şi consfinţirea proprietăţii.
Toate aceste repere ale identităţii noastre naţionale au fost cucerite şi apărate cu sacrificii. Se cuvine să aducem un omagiu tuturor celor care au clădit România Mare, tuturor celor care au făurit România de astăzi. Ostaşilor eroi din cele două conflagraţii mondiale, bravilor veterani de război, militarilor activi care ne poartă renumele peste hotare, dar şi eroilor din vremurile recente, ale Revoluţiei din 1989, care au luptat în stradă pentru a ne oferi din nou libertatea – tuturor le suntem recunoscători.
Cu ocazia Zilei Naţionale a României, doresc să adresez craiovenilor şi doljenilor calde urări de sănătate, fericire şi reuşite în tot ce întreprind, precum şi un sincer «La mulţi ani!»,“ a spus preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
Pe lângă mesajul său de 1 Decembrie adresat doljenilor, prefectul Sorin Răducan a transmis şi un mesaj din partea prim-ministrului României, Dacian Cioloş:
«În acest cadru solemn, prilejuit de aniversarea Zilei Naţionale a României, vă rog să-mi îngăduiţi, ca în calitate de reprezentat al Guvernului în teritoriu, să dau citire mesajului domnului Dacian Cioloş, prim-ministru al României.
În decembrie 1918, provinciile istorice româneşti s-au strâns laolaltă, după ani lungi în care au avut toate un singur ţel: să fie împreună. Acum, după 97 de ani, a fi împreună rămâne un ţel pentru românii din întreaga lume: pentru cei de acasă, pentru cei din imediata apropiere a ţării sau pentru toţi cei risipiţi în lumea largă – de la Roma la Londra, de la Madrid la Chişinău sau din America în Australia.
1 decembrie este ziua în care simţim cu toţii că suntem români şi că a fi împreună, indiferent unde suntem, poate fi acel sentiment care să ne facă să vrem mai mult de la locul pe care îl numim “acasă”. şi aici, acasă, vrem o ţară cu care să ne mândrim, nu doar pentru istoria ei ci şi pentru prezentul ei.
O ţară unde decenţa şi speranţa sunt împreună, respectul fiecăruia şi meritele îi sunt recunoscute, unde guvernarea se dedică ţării, iar rezultatele se văd, unde munca cinstită este răsplătită pe merit, dreptatea triumfă şi transparenţa este regula – nu excepţia.
Aceasta este ţara în care eu vreau să fiu prim-ministru, şi, atât timp cât voi ocupa această poziţie, mă voi strădui să stabilesc odată pentru totdeauna această direcţie în care să ne îndreptăm: o Românie în care să avem încredere, o Românie de care să ne putem bucura cu toţii! La mulţi ani, România! La mulţi ani, români, oriunde vă aflaţi!
În calitate de Prefect al judeţului Dolj, în această zi de Sărbătoare vă doresc din toată inima să fiţi mândri că sunteţi români, să vă bucuraţi alături de cei dragi şi să credeţi în forţa unităţii şi a solidarităţii! La mulţi ani România! La mulţi ani români! La mulţi ani, doljeni!».
Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu a ţinut să amintească oamenilor importanţa pe care o are Craiova în scrierea istoriei.
„Onorată asistenţă este de datoria tuturor românilor să ştim ce eveniment sărbătorim astăzi şi să ne comemorăm înaintaşii care au făcut posibilă îmfăptuirea idealurilor de veacuri, marea unire. Dar noi, craiovenii, mai avem o datorie în plus, aceea de a nu uita că ideea de unire a plecat de aici, din Bănie, în anul 1600 şi că Banul Mihai Viteazul s-a jertfit pentru ea. Craiova a fost locul de plecare al tuturor marilor evenimente politice şi militare din perioada modernă. În timpul revoluţiei din 1821 Craiova devine bază militară pentru pandurii conduşi de Tudor Vladimirescu. Un rol important l-a avut şi în pregătirea şi desfăşurarea revoluţiei de la 1848 prin corpul profesoral de la şcoala centrală, în frunte cu Ioan Maioresc. Nu întâmplător, oraşul nostru a fost ales drept loc de întâlnire a guvernului provizoriu şi prima capitală a revoluţionarilor paşoptişti, înainte ca aceşti să ajungă la Bucureşti. În 1857, cu doi ani înainte de unirea de la 1859 s-a constituit la Craiova, Comitetul Unionist. În 1877, Craiova s-a aflat în centrul zonei afectate direct de războiul anti-otoman şi a devenit sediul armatei I române, care a rămas aici şi în momentul intrării în Primul Război Mondial. S-au semnat tratatele de pace postbelice între Serbia, Bulgaria şi România, iar anul acesta, oraşul nostru a devenit sediul grupului de la Craiova format din premierii celor trei ţări. Trebuie să ne mândrim cu istoria oraşului în aceeaşi măsură în cae suntem mândri de ţara noastră. La mulţi ani Craiova, la mulţi ani România!”, a susţinut primarul.
Ieri, nu au trecut batalioane Carpaţii la luptă, ci au trecut în pas cadenţat pe una dintre principalele artere ale Craiovei, pe bulevardul A.I.Cuza. Pompieri, poliţie, jandarmi şi militari, toţi au defilat în aplauzele lor, ale oamenior pe care îi apără sau în serviciul cărora sunt zi de zi.
