“Tendinţe actuale privind violenţa în familie” este tema unei dezbateri organizată astăzi de studenţi şi masteranzi craioveni. Aceasta, în contextul în care este marcată, la nivel internaţional, “Ziua pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor”, un fenomen social devenit public din anul 1981, an din care organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale desfăşoară activităţi menite să trezească conştiinţa umanităţii în faţa acestui flagel.
“Studenţii specializărilor Sociologie şi Asistenţă Socială şi masteranzii specializării Dezvoltare Comunitară şi Integrare Europeană din cadrul Facultăţii de Știinte Sociale a Universităţii din Craiova, organizează miercuri, 25 noiembrie 2015, o cafenea publică cu tema “Tendinţe actuale privind violenţa în familie”, menită să dezbată cauzele şi efectele acestei probleme. Dezbaterea va avea loc între orele 10:00-12:00, la Cafeneaua Murphy’s Pub, din Centrul Vechi, str. Panait Moşoiu, nr. 5A.
La eveniment, perspectivele analizate vor beneficia de aportul specialiştilor instituţiilor implicate în gestionarea cazurilor de violenţă domestică (Biserică, Poliţie, Cabinet de Avocat, Birou de Mediator, Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean, Mass-Media, Cabinet de Psiholog, DGASPC).”, au transmis reprezentanţii Universităţii din Craiova.
Anul trecut, în judeţul Dolj, potrivit datelor Inspectoratului Judeţean de Poliţie, au fost înregistrate 432 situaţii de violenţă fizică şi verbală intrafamilială, în care cel puţin o femeie a fost victimă.
Specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică Dolj arată că violenţa împotriva femeilor au numeroase efecte negative, grave, atât pe termen lung cât şi pe termen scurt, directe (asupra victimei) şi indirecte (asupra persoanelor care asistă la actele de violenţă).
În ceea ce priveşte starea de sănătate, victima poate suferi o serie de vătămări corporale, cu grade diferite de gravitate, care pot necesita mai multe sau mai puţine îngrijiri medicale. În funcţie de gravitatea acestora, ele pot avea urmări grave şi pe termen lung, mergând până la infirmităţi, pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă sau moartea victimei.
În ceea ce priveşte sănătatea mintală, victimele pot suferi, din cauza abuzurilor, o serie de tulburări tranzitorii sau permanente în sfera emoţională, cum ar fi: depresii acute sau cronice, anxietate, fobii, atacuri de panică, insomnii, coşmaruri sau sindrom post-traumatic. În funcţie de durata şi natura abuzului, pot surveni tulburări de personalitate şi de comportament, tulburări alimentare şi tentative suicidare; de asemenea, pot apărea comportamentele de dependenţă (victimele se refugiază în consumul de alcool sau de substanţe tranchilizante).
Viaţa profesională şi economică a victimei va fi afectată de lipsa unui loc de muncă sau de pierderea acestuia, în urma interdicţiilor partenerului de a se încadra în muncă sau a scenelor de gelozie ale acestuia, fără a mai menţiona absenţele (consecinţa violenţelor fizice care necesită îngrijiri medicale).Veniturile insuficiente sau absenţa lor vor crea dependenţă financiară faţă de agresor, mai ales în lipsa resurselor alternative (situaţia este mai gravă dacă victima are copii minori în îngrijire). Victimele care reuşesc să-şi păstreze locul de muncă întâmpină dificultăţi de concentrare şi performanţă, din cauza stresului şi tracasărilor la care sunt supuse de către agresori.
Din punct de vedere social victimele sunt izolate treptat şi, în cele din urmă, total de familia de origine, grupul de prieteni, colegii de serviciu sau de serviciile de asistenţă socială. Izolarea socială a victimei reprezintă unul dintre cei mai severi factori de eşec în încercarea acesteia de ieşire din această dependenţă.
