Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova este un pol important al Chirurgiei Plastice şi Microchirurgiei Reconstructive din regiunea Olteniei. Secţia dispune de 35 de paturi, iar din acestea, 10 sunt la compartimentul de arşi.
„Sunt suficiente, având în vedere că acoperim o arie foarte mare de patologie, în general când vorbim despre chirurgia plastică. Mai sunt compartimente de chirurgie plastică în Oltenia, dar acesta este cel mai mare, cel mai dezvoltat şi ca să-l numim aşa, punctul terminus al regiunii. Dar zece paturi pentru un compartiment de arşi la nivelul acestui spital sunt suficiente. Pentru că din fericire arşii foarte mari şi foarte gravi sunt cazuri destul de rare. În general avem de-a face cu arsuri medii, grave, dar nu foarte grave. Oricum, pacienţii foarte grav sunt ţinuţi o perioadă la Terpie Intensivă şi nu pe secţie”, spune dr. Marius Ciurea, şeful secţiei.
De la începutul anului 2015 până în acest moment s-au internat la secţia de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă aproximativ 800 de persoane, în regim de urgenţă. Atât arşi cât şi altă patologie traumatică. Însă, pe lângă aceştia sunt şi cazuri cronice care înseamnă în special afecţiune oncologică şi pacienţi multidisciplinar care sunt transferaţi din alte secţii, ortopedie, chirurgie generală. Secţiile colaborează între ele în cazul pacienţilor politraumatizaţi.
De la arsuri mici până la persoane cu 70-80% suprafaţă corporală arsă
La spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova, la secţia de arşi sunt pacienţi de toate categoriile.
,,Avem şi arsuri pe suprafeţe mici, şi arsuri electrice, mai puţin chimice, am văzut foarte puţine în ultimii zece ani. Arsurile chimice au specificitatea de a fi pe suprafeţe mici, în schimb sunt foarte profunde şi pot provoca leziuni locale destul de avansate. În general am avut orice fel de arsură, chiar şi arşi pe 70-80% din suprafaţă corporală. Mulţi dintre ei erau vârstnici şi aveau indice prognistic nefavorabil, ceea ce înseamnă 70-80% mortalitate. Am avut şi cazuri fericite unde au scăpat cu viaţă şi au plecat pe picioare din spital”, a declarat dr. Marius Ciurea.
Arsurile se tratează în funcţie de gravitate. Un pacient este considerat ars grav atunci când suprafaţa corporală arsă depăşeşte 30%. În momentul în care se stabileşte gravitatea unui astfel de pacient se ţine cont şi de factorii de vârstă şi de talie pentru că arsura, ca leziune la nivelul tegumentelor sau chiar mucoaselor are impact asupra întregului organism. Cu cât este suprafaţa şi profunzimea mai mare, cu atât şi impactul asupra organelor interne este mai mare. În momentul în care un pacient este diagnosticat ca fiind grav, în corpul său au loc diferite schimbări metabolice la nivelul organismului, plus că toate organele vitale sunt suprasolicitate o perioadă bună de timp.
Pacienţii cu arsuri grave, cap de listă
O zi de spitalizare pentru un pacient cu arsuri grave presupune costuri mari.
„Atunci când vorbim despre arşi grav, vorbim de un tratament de terapie intensivă care poate să fie pe durată medie sau lungă cu costuri foarte mari deoarece aceşti pacienţi înghit foarte multe medicamente, produse de reechilibrare hidroelectrolitică, produse nutritive, plus toate materialele care se folosesc pentru îngrijirea leziunii locală de arsură. În orice ţară din lume, arşii, mai ales cei grav, sunt consideraţi genul de pacienţi foarte gravi şi sunt undeva în capul listei în ceea ce priveşte gravitatea ca traumă, iar cheltuielile sunt foarte mari”, susţine dr. Marius Ciurea.
Chiar dacă sunt cheltuieli mari, scopul este de a vindeca arsura. Și asta presupune mai multe etape. Trebuie vindecate atât disfuncţiile organice sau dereglările organice care apar în organismul unui bolnav ars grav, cât şi acoperirea leziunii de arsură cu grefe de piele şi recuperarea postoperatorie care poate fi şi de lungă durată.
Uneori recuperarea durează şi un an de zile când vorbim de recuperarea tegumentului sau autogrefelor, cicatrizarea lor şi refacerea de bună calitate. „Se mai pune problema şi de recuperarea funcţiilor extremităţilor în cazul în care sunt afectate mai grav, mai ales la nivelul articulaţiilor, pacientul trebuie să beneficieze de programe de kinetoterapie, fizioterapie, terapie ocupaţională şi nu în ultimul rând recuperarea fizică este foarte importantă”, a adăugat doctorul.
Îmbunătăţirile, binevenite, oricând
Chiar dacă nevoi sunt multe în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova, dr. Marius Ciurea spune că secţia pe care o conduce nu duce lipsă de foarte multe lucruri.
„În principiu nu ducem lipsă de foarte multe lucruri, dacă ar fi nişte lipsuri – sunt mici şi este vorba de detalii. Spre exemplu partea de terapie şi kineto-terapie în spital, care trebuie să se facă pe parcursul internării pacientului. Această secţie este oarecum într-o permanentă modernizare, dacă este să ne referim la partea de infrastructură aşteptăm să înceapă acel program de renovare a secţiilor, al Consiliului Judeţean, de care beneficiază tot spitalul. În schimb, micile detalii, cum este mobilierul, urmează după această fază”.
La terapie intensivă există acele saltele antiescală care sunt în general pentru pacienţii imobilizaţi la pat dintr-un motiv sau altul, nu neaparăat arşi. Există şi pe secţie câteva saltele pentru acest gen de pacienţi. În schimb ca şi aparatură specială pentru arşi cum ar fi acele paturi de trapie intensivă, paturi modulare prin care pacientul poate fi mobilizat cu ajutorul acelui pat în diferite poziţii de cubilateral, cubidorsal, sau să stea în şezut, tocmai pentru faza de mobilizare pasivă, nu există. Iar doctorul spune că nici nu a fost nevoie de ele până acum.
Mai este loc de personal
Nu este nevoie doar de îmbunătăţiri materiale pe Secţia de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă, ci şi de oameni. Mai este nevoie atât de medici cât şi personal auxiliar.
În acest moment sunt patru medici specialişti şi primari, un medic specialist care are încheiat contract pentru gărzi cu SCJUC şi rezidenţi, 12 rezidenţi de la anul I până la anul V. Iar din ianuarie sunt aşteptaţi alţi cinci – şapte rezidenţi.
„Teoretic ar mai fi nevoie de doi, trei medici specialişti. Însă popularea clinicilor şi a spitalelor se face cu nişte rezeve de pregătire, de vârstă. Spre exemplu clinica aceasta a funcţionat foarte mulţi ani cu trei oameni, uneori chiar şi cu doi. Iar rezidenţii contează pentru că ei cu cât cresc în vîrsta academică şi capătă experienţă, ne bazăm pe ei din ce în ce mai mult şi evident şi ei sunt bucuroşi pentru că sunt responsabilizaţi”, spune dr. Ciurea Marius.
Cum se clasifică arsurile
„Din punct de de vedere etiologic, arsurile se împart în funcţie de agentul vulnerant în arsuri termice, electrice şi chimice. Cele mai frecvente sunt cele termice, determinate de flacără sau de materiale fierbinţi cum ar fi metalul, plasticul încins, ceara, bitum şi altele, precum şi lichidele fierbinţi.
În funcţie de profunzime ele se împart în patru grade. În funcţie de profunzimea arsurii la niveul tegumentului. Gradul I este cel mai superficial şi se reflectă doar la nivelul epidermului, gradul II de arsură pătrunde în derm la nivel superficial, gradul II B afectează dermul mai în profunzime, iar gradul III afectează dermul în toată grosimea sa şi este cel mai grav din punct de vedere al profunzimi.
Gravitatea unei arsuri se stabileşte atât în funcţie de gradul de profunzime cât şi de suprafaţa corporală arsă. Cele mai expuse la riscul unor arsuri sunt grupele de vârstă extreme: copiii şi adulţii. De altfel expuse sunt şi persoanele cu diferite boli cronice, principala cauză fiind imunitatea scăzută şi rezistenţa organismului.
În funcţie de suprafaţa corporală arsă, unde se face referire strict la tegument, aceasta se calculează în procente după două formule principale. Cea mai importantă este formula care împarte corpul omenesc în mai multe regiuni anatomice care reprezintă 9% sau multiplu de nouă. Spre exemplu capul şi gâtul reprezintă 9%, trunchiul anterior 18%, cel posterior 18%, fiecare membru superior 9%, iar fiecare membru inferior 18%, iar perineul 1%”, informează dr. Marius Ciurea.
Arsurile reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de accidente.
Anual 4.000 de persoane mor din cauza focului şi arsurilor. 25.000 sunt spitalizate în centrele de arsuri, iar 600.000 de persoane cu leziuni cauzate de foc sunt tratate în spitale, potrivit unei statistici a National Fire Protection Association.
Cu o populaţie de peste 600.000 de locuitori, judeţul Dolj are un Spital Clinic Judeţean de Urgenţă dotat cu 1.436 de paturi.
Din totalul populaţiei doljene, craiovenii sunt puţin sub jumătate, 270.000 de locuitori. Chiar dacă în Craiova sunt cinci spitale, pe lângă cel judeţean, compartiment pentru arşi există doar la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă.
