În plină caniculă, doljenii din 22 localităţi nu au apă de băut, asta pentru că este infestată. Prea mult clor, prea mulţi nitraţi, s-a depistat că există în componenţa apei din mai multe localităţi. Prin urmare staţiile de apă nu sunt autorizate din cauza depăşirii concentraţiilor maxime admise la parametrii determinaţi, după cum urmează: în Amărăştii de Jos- nitraţi, parametri microbiologici, Argetoaia- amoniu, clor liber rezidual, Bistreţ-amoniu,clor liber rezidual; Bucovăţ –Sărbătoarea –amoniu, turbiditate, parametri microbiologici; Palilula- amoniu, Catane- amoniu, clor liber rezidual, azotaţi, Caraula, Cetate- nitraţi, Cioroiaşi- amoniu, clor liber rezidual, parametri microbiologici, Dioşti- nitraţi, microbiologici, Drănic- cu staţiile Drănic- amoniu, Foişor- nitraţi, clor liber, Gherceşti- amoniu, clor liber rezidual, parametri microbiologici, comuna Vârvoru de Jos -sat Vârvoru de Sus-nitraţi; sat Gabru- parametri microbiologici, Leu- nitraţi, Moţăţei- nitraţi, Pieleşti- amoniu, clor rezidual liber, Podari- amoniu, Rast şi satul Rastu Nou- amoniu, clor liber rezidual, Sadova- nitraţi, com. Secu – sat Şumandra – parametri microbiologici, Teasc- amoniu, Teslui – amoniu, clor liber rezidual, Ţuglui- amoniu.
Staţiile de apă din 22 localităţi doljene nu au obţinut autorizaţie sanitară fiindcă au depăşit normele de sănătate impuse. Pe de cealaltă parte, 25 de localităţi din judeţul Dolj au staţii de apă autorizate din punct de vedere sanitar, în timp ce alte 16 localităţi nu mai sunt reautorizate sanitar. Asta pentru că nu au mai solicitat obţinerea vizei anuale.
Calitatea apei respectă prevederile Legii 458/2002, republicată în 2011, în următoarele comune, acestea dispunând de staţii de apă autorizate sanitar: Apele Vii, Almăj-cu satele Almăj, Bogea, Moşneni, Şitoaia, sat Bistreţu Nou- comuna Bistreţ, Braloştiţa, Brădeşti- cu satele Brădeşti, Tatomireşti, Răcarii de Jos, Breasta, Călăraşi, Castranova, Cârcea, Celaru, Coşoveni, Coţofenii din Dos, Coţofenii din Faţă, Drăgoteşti, Galicea Mare. Giubega, Giurgiţa, Işalniţa, Maglavit, Mischii, com.Pleniţa- sat Castrele Traiane, Pleniţa, Robăneşti, Seaca de Câmp, Vârvoru de Jos, cu toate cele 3 staţii: Vârvoru de Jos, Ciutura, Criva, Vârtop.
Legea arată că apa trebuie să fie sanogenă, îndeplinind următoarele condiţii; să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană;
Departamentul de Supraveghere în Sănătate Publică a DSP Dolj a transmis următoarele date:
Calitatea apei a respectat prevederile Legii 458/2002 în următoarele comune, dar autorităţile locale nu au luat măsuri pentru obţinerea vizei anuale, în consecinţă staţiile de apă din localităţile ce vor fi enumerate nu au fost reautorizate sanitar:Bârca, Cioroiaşi, Caraula, Ghindeni, Gighera, Goicea, Goieşti, Ghidici, Izvoare, Greceşti, com.Murgaşi -satele Balota de Sus, Balota de Jos, Gaia, Perişor, Secu, Seaca de Pădure, Urzicuţa, Verbiţa.
Cauzele pentru care apa este nepotabilă se referă la:
-Captare din surse de apă necorespunzătoare;
-Disfuncţionalităţi în treptele de tratare;
-Imposibilitatea tehnică a tratării apei pentru asigurarea condiţiilor de potabilitate.
Măsurile care trebuie luate sunt captarea din alte surse de apă, după efectuarea studiilor hidrogeologice;Modificarea treptelor de tratare ( de exemplu, amplasarea de filtre pentru reducerea amoniului, nitraţilor, nitriţilor)
Limitele admise sunt:
· Nitriţi- 0,5mg/l
· Nitraţi- 50mg/l
· Amoniu- 0,5mg/l
Consumul de apă poluată cu nitraţi/nitriţi provoacă la sugar intoxicaţia acută cu nitriţi (Methemoglobinemia acută) care se manifestă ca insuficienţă respiratorie acută ce prezintă risc de deces dacă nu se intervine rapid. În ultimii doi ani, în judeţul Dolj nu au fost înregistrate cazuri în care să existe intoxicaţii de acest gen.
La adulţi consumul de apă poluată cu nitraţi/nitriţi poate determina o formă cronică de Methemoglobinemie care nu se manifestă clinic.
Methemoglobinemia este o boală caracterizată de o creștere anormală a concentraţiei sangvine de methemoglobină (metHb), o moleculă incapabilă să transporte oxigenul. Methemoglobina este un compus similar hemoglobinei, doar că ionul feros (Fe2+) (ion central al hemoglobinei) a fost ionizat la ionul feric (Fe3+), incapabil să asigure transportul oxigenului în sânge.
Methemoglobinemia poate fi cauzată de stresul oxidativ, precum și de numeroase substanţe toxice precum vopsele bazate pe anilină, unele antibiotice (sulfonamidele), unele anestezice locale (articaina), nitraţii, cloraţii (la care sunt cei mai vulnerabili sugarii), bromaţii etc.
