Asociaţia Caricaturiştilor Profesionişti din România, în parteneriat cu Muzeul de Artã Craiova şi Muzeul Olteniei, a deschis ieri Salonul Internaţional de Caricaturã „Nicolae Petrescu-Gãinã” în Sala „Ştefan Ciuceanu” a Muzeului Olteniei. Înaintea vernisajului expoziţiei a fost ţinut un moment de reculegere în amintirea lui Florin Rogneanu, fost director al Muzeului de Artã, care s-a ocupat în organizarea ediţiilor anterioare ale Salonului Internaţional de Caricaturã ”Nicolae Petrescu Gãinã”.
La „Sala Ştefan Ciuceanu” a Muzeului Olteniei sunt expuse peste 120 de lucrãri ale caricaturiştilor din ţarã şi strãinãtate. Din România, au participat şi şi-au expus caricaturile 33 de artişti, iar din strãinãtate 21 artişti.
«Expoziţia se adreseazã oamenilor care au mai mult de cinci simţuri»
Emilian Ştefârţã, manager Muzeul de Artã a fãcut prezentarea despre caricaturã în spirit de glumã. Totodatã, a pus în balans arta plasticã, cu cea a caricaturii.
Aceastã expoziţie se adreseazã unor oameni deosebiţi, oamenilor înzestraţi cu mai mult de cinci simţuri.Ca sã te bucuri de o expoziţie de caricaturã trebuie sã ai un al şaselea simţ, simţul umorului. Scopul aceste expoziţii este sã ne facem de râs, am invitat artişti prestigioşi, de peste tot, unul mai de râs decât altul. În cazul artelor plastice, dacã nu înţelegi un tablou s-ar putea sã fii incult, dacã nu înţelegi o caricaturã e posibil sã fii prost. Se poate întâmpla ca o persoanã sã contemple un peisaj, o naturã moartã, sã stea ore în şir în faţa unei caricaturi, atunci e ceva în neregulã cu ea. Un tablou te poate conduce cãtre o stare de profundã meditaţie, poate chiar sã transmitã un sentiment de autenticã întristare, sunt tablouri, în faţa cãrora, privitorului i se întâmplã sã strângã o lacrimã în colţul pleoapei. Dacã i se întâmplã la fel în faţa unei caricaturi, înseamnã cã stã rãu cu nervii. Dacã un tânãr pictor îi face un portret unei prietene, are mari şanse sã-i cucereascã inima, dacã un caricaturist îi dãruieşte unei prietene o caricaturã unei fete, este terminat. Aceastã poate fi explicaţia pentru care caricaturiştii consacraţi se aleg dintre cei trecuţi de prima tinereţe. Dacã în picturã existã reguli de compoziţie, principii estetice, caricatura are o singurã regulã, cã nu are regulã. Arta plasticã beneficiazã de critici erudiţi, caricatura de când se ştie s-a lipsit bucuroasã de aceştia. Asta pentru cã nu are nevoie de cineva sã o facã de râs, se face de râs singurã. Cu speranţa cã nu m-aţi luat în serios şi atunci când am glumit, vã invit sã vã delectaţi simţul umorului în faţa acestei splendide expoziţii.
A spus Emilian Ştefârţã
«Craiova-leagãnul caricaturii româneşti»
Gabriel Bratu, caricaturist, a spus cã alegerea Bãniei pentru organizarea acestui tip de eveniment a fost justificatã. Ultimele trei ediţii au fost organizate la Muzeul Olteniei.
Acesta a precizat cã unui asemenea tip de artã nu i se dã prea multã atenţie, iar artiştii nu sunt valorificaţi aşa cum se cuvine. A povestit şi un moment din istoria noastrã referitor la marele caricaturist Nicolae Petrescu Gãinã, pedepsit de germani pentru lucrãrile sale.
Ani de zile am tot cãutat sã fac şi anul acesta salonul la Craiova, pentru cã, un mare critic de artã spunea despre Craiova cã este leagãnul caricaturii româneşti. De aici au plecat nume cu renume ale caricaturii româneşti. Începând cu Petrescu Gãinã, al cãrui nume este denumirea salonului de caricaturã. Drãgulescu-Drag, a stabilit un record în caricatura mondialã şi azi în picioare, la Paris publica în fiecare zi, în trei ziare, trei caricaturi diferite. Faptul cã ne aflãm aici, cã sunt 21 caricaturişti strãini face ca acest salon sã devinã unul dintre principalele saloane din România. S-au împuţinat, e adevãrat, la ora actualã avem saloane de caricaturã la Gura Humorului, Slatina, Urziceni. Au fost premiaţi şase caricaturişti, cei premiaţi sunt din floarea caricaturii româneşti, dar meritau premii absolut toţi caricaturiştii, pentru cã fac lucuri extraordinare. Caricatura aduce zâmbetul, dar a adus şi scandaluri nemaipomenite. În 1916, când nemţii au intrat în Bucureşti şi s-a fãcut un tratat de pace cu ei, unul dintre principalele lucruri care ne-au obligat a fost predarea caricarturistului Petrescu Gãinã-spaima celor mari, ai Germaniei de atunci. A fost predat, întemniţat în lagãrul din Sofia, Bulgaria, unde a stat mai bine de un an jumãtate. Culmea a fost cã, eliberat din lagãr, Petrescu Gãinã a fost decorat de Guvernul Francez, nu de al nostru. Şi acum se întâmplã la fel, caricaturiştii noştri nu au fost decoraţi sau elogiaţi de unul dintre urmaşii noştri politici. Sper sã ducem mai departe aceastã idee, a salonului de caricaturã.
A declarat Gabriel Bratu
Artiştii au fost rãsplãtiţi pentru creaţiile lor, cel mai mare premiu obţinut a fost în valoare de 1500 lei. Juriul l-a avut în frunte pe Ştefan Popa Popa’s, urmat de Gabriel Bratu, Elvira Romaniuc, Ionel Gavrilescu.
Premiile salonului:
– Marele Premiu „Nicolae Petrescu-Gãinã” -Valentin Chibrit;
– Premiul „Francisc Şirato” -Aurelian Iulius Şuţã;
– Premiul Silvan Ionescu”-Nicolae Lengher;
– Premiul „Benedict Gãnescu”; – Costel Pãtrãşcanu;
– Premiul „Nicolae Drãgulescu-Drag” -Virgil Tomuleţ;
– Premiul „Eugen Taru” – Romeo Rãileanu;
– Premiul „Dumitru Negrea – Gan” -Viorel Baciu.
Manifestarea se desfãşoarã cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj. Directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, a ţinut sã precizeze cã ediţiile anterioare au avut succes, remarcând bunã dispoziţie în rândul vizitatorilor.
Expoziţia va rãmâne deschisã pânã anul viitor în luna februarie, dar va putea fi vizitatã şi de-a lungul anului 2015 la Muzeul Judeţean Olt şi la Muzeul de Artã Calafat.
