Termenul de Brazda lui Novac este cunoscut cel mai probabil craiovenilor fiindcă un cartier din Bănie se numeşte astfel. Brazda lui Novac este însă un şanţ mare care se întinde de lângă localitatea Hinova, judeţul Mehedinţi până aproape de Brăila, are 14 metri lăţime şi trei metri adâncime şi a fost săpat de Împăratul Traian la dimensiuni mai mici şi adus ulterior la forma iniţială de către Împăratul Constantin cel Mare.
Şanţul trece şi prin cartierul care îi poartă numele, Brazda lui Novac. Poate fi văzut pe o lungime de 900 metri şi este perfect vizibil şi de pe Centura Nord a municipiului. Chiar numele oraşului se leagă de denumirea Brazda lui Novac. În trecut, şanţul respectiv era un obstacol în calea populaţiilor migratoare, dar şi o graniţă a Imperiului Roman. Florin Ridiche, muzeograf şi arheolog, dar şi directorul Muzeului Olteniei ne-a povestit despre utilitatea acestui şanţ.
În cursul anului 2004, în urma solicitărilor de la Compania Naţională de Drumuri pentru a asigura asistenţa arheologică în vederea realizării Centurii Nord, am trecut la cercetarea zonei pe care e amplasată acum această şosea de centură a Craiovei. Ştiam că într-un anume loc, traseul viitoarei centuri Nord urma să traverseze situl arheologic cunsocut sub numele de Brazda lui Novac. În urma cercetărilor de teren am identificat punctul acesta de intersecţie care se află în partea vestică a poligonului militar, situl acesta separă poligonul militar de staţiunea pomicolă Şimnicu de Sus. Este un şanţ, brazdă, vizibil pe o lungime de 900 metri, el intersecteatză şoseaua de centură şi se continuă la sud de Centura Nord în zona Craiovei, fiind nivelat datorită construcţiilor moderne şi aici mă refer şi la cele făcute înainte de 1989. Pe această porţiune de 900 metri este vizibil pentru că este uşor în pantă şi apele pluviale l-au menţinut mereu adâncit.
A declarat Florin Ridiche, manager Muzeul Olteniei
Şanţul împiedica invazia populaţiilor migratoare
La începutul secolului IV, în vremea împăratului Constantin cel Mare, acest împărat ca să consolideze apărarea graniţei de Nord a Imperiului a construit un şanţ imens de aceste dimensiuni, 14 metri lăţime, 3 metri adâncime, pământul scos din şant cu valul orientat către Nord l-a construit începând de la Hinova lângă Drobeta Turnu Severin până undeva aproape de Brăila. În anumite porţiuni este şi în prezent vizibil. Numele de Brazda lui Novac vine de la o legendă medievală, Novac a învins un balaur şi acesta fugind din calea lui Novac, cu coada a lăsat dâra aceasta de şanţ. Oamenii în epoca medievală, nu ştiau ce este acest şanţ imens, însă romanii au făcut un lucru extrem de elaborat, acest şanţ imens, avea rolul să oprească invaziile populaţiilor migratoare, vizigoţi, ostrogoţi, populaţiile germanice şi din loc în loc se aflau puncte de supraveghere. Dacă apărea un pericol, o populaţie migratoare care să atace Imperiul Roman, aceste puncte de supraveghere aveau rolul să transmită către cetăţile romane aflate pe linia Dunării pericolul care urma să apară. Brazda lui Novac menţionată în legenda medievală se referă la acest şant în epoca romană.
A precizat Florin Ridiche, manager Muzeul Olteniei
Craiova-Ţinutul de margine
În secolul VII-VIII după Hristos încep să apară dinspre nordul Europei, o nouă populaţie migratoare numită slavi, care sunt strămoşii bulgarilor de astăzi. Această populaţie migratoare în deplasarea lor către sudul Dunării, la locul unde se află Bulgaria de astăzi au traversat acest şanţ, Imperiul Roman nu mai exista la vremea respectivă şi traversând acest şanţ spre Sud, ei au numit acest şanţ, marginea, care în limba slavă prin comparaţie, putem să ne uităm într-un dicţionar român-rus să vedem ce înseamnă margine şi tradus în limba rusă, foarte apropiată de limba slavă, margine înseamnă krain în rusă. De la acest termen krain a apărut numele oraşului Craiova. Craiova, prin traducere din limba slavă veche în română ar însemna ori ţinutul de margine, ori târgul de margine cu referire directă la Brazda lui Novac.
A povestit Florin Ridiche, manager Muzeul Olteniei
Directorul Muzeului Olteniei consideră că şanţul ar trebui marcat, ţinundu-se cont că este vizibil de pe centura Nord a municipiului.
Este un monument arheologic care poate fi valorificat din punct de vedere turistic având în vedere că se află lângă şoseaua intens circulată, aici a fost graniţa imperiului Roman de aici începea barbaritul, ţinutul populaţiilor migratoare. S-ar putea pune o tăbliţă informativă cu ce a reprezentat acest şanţ în antichitate şi chiar dezvoltată o afacere din punct de vedere turistic în zonă.
A completat Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei
