Cea mai scurtă şedinţă de Consiliu Local din acest an, de până acum, a avut loc ieri.
Liniştea şi pacea au dăinuit în Sala Mare a Primăriei. În absenţa edilului-şef al Craiovei, Olguţa Vasilescu, dar şi a mai multor consilieri locali printre care pedelistul Dan Cherciu, întrunirea nu a durat mai mult de 20 de minute. Niciun consilier local dintre cei 19 prezenţi ieri nu a avut nimic de obiectat la proiectele de hotărâre de pe ordinea de zi.
Ba mai mult, majoritatea aleşilor locali păreau să fie în grabă, având probabil treburi mai importante de rezolvat decât să asiste la şedinţa lunară de CL.
Cel care i-a ţinut locul primarului Olguţa Vasilescu a fost viceprimarului oraşului, Mihail Genoiu, care, spre fericirea sa, a scăpat destul de ,,ieftin”, de responsabilităţile de serviciu.
În cadrul şedinţei a fost aprobată documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie pentru obiectivul de investiţii „Amenajarea de parcuri şi grădini în municipiul Craiova – Parcul Nicolae Romanescu”. Proiectul „Amenajarea de parcuri şi grădini în municipiul Craiova – Parcul Nicolae Romanescu” face parte din Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere Craiova, finanţat prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de creştere.
Proiectul s-a aflat pe lista proiectelor PID PC Craiova în rezervă. ADR SV Oltenia a efectuat un studiu pentru stabilirea oportunităţii de promovare a unui proiect ce necesită finanţare în perioada de programare 2007-2013 prin analiza comparativă a două proiecte încadrate la Obiectivul Strategic 5, referitor la valorificarea potenţialului natural şi turistic al Municipiului Craiova.
Obiectivul general al proiectului constă în îmbunătăţirea infrastructurii urbane din municipiul Craiova care să asigure atât conservarea şi perpetuarea moştenirii cultural – istorice şi arhitecturale a oraşului, cât şi creşterea calităţii vieţii şi atractivităţii oraşului atât pentru populaţia locală, cât şi pentru persoanele aflate în tranzit.
Valoarea proiectului, aprobată iniţial prin H.C.L. nr. 63/2013, a fost de 93.276.230,16 lei, respectiv 21.261.962,65 EURO, valoare care include TVA, din care valoarea totală a investiţiei 93.140.760 lei (inclusiv TVA).
S-au propus ca surse pentru finanţarea investiţiei: fonduri proprii: 1.865.524,61 lei, respectiv 425.239,25 euro, reprezentând contribuţia proprie la cheltuielile eligibile, în procent de 2% din valoarea totală eligibilă a proiectului şi fonduri externe nerambursabile: 91.410.705,55 lei, respectiv 20.836.723,40 Euro, reprezentând finanţare nerambursabilă în procent de 98% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Lucrările propuse presupun: reabilitare/recondiţionare cascade şi căderi apă existente; reabilitarea şi reintegrarea variatelor elemente specifice de mobilier urban: bănci, pubele, stâlpi de iluminat, grupuri sanitare; montare sisteme de irigare automată; montarea de fântâni cu apă potabilă cu model specific istoricului obiectivului, precum şi recondiţionarea celor existente; realizare reţele de drenuri; reamenajarea şi reabilitarea structurii de alei pietonale; reamenajarea/recondiţionarea intrărilor în parc şi a împrejmuirii; reabilitarea elementelor tip construcţie existente: casa grădinarului, pavilioane rustice, glorieta, pavilion debarcader; instalarea unui sistem de supraveghere video cu dispecerat, precum şi signalistica de siguranţă şi securitate în exploatare.
Modernizări la Colegiul «Şefan Odobleja»
Tot în cadrul şedinţei de ieri a fost aprobat şi proiectul de hotărâre referitor la reabilitarea corpului de laboratoare de la Colegiul ,,Ştefan Odobleja” din Craiova. Valoarea totală a proiectului „Lucrări de reparaţii capitale corp laboratoare la Colegiul Ştefan Odobleja Craiova” se ridică la 2.744.972,98 lei (inclusiv TVA), care cuprinde următoarele cheltuieli: cheltuieli neeligibile în sumă de 164.779,62 lei, din care 119.995,42 lei sunt achitate de către Colegiul “Ştefan Odobleja Craiova” înainte de semnarea contractului de finanţare, fiind încadrate ca şi cheltuieli neeligibile conform Ghidului Solicitantului pentru Axa 3.4. şi pentru care nu se impune solicitarea acestei cheltuieli în cadrul cererii de finanţare, conform centralizatorului privind valoarea lucrărilor executate şi a lucrărilor rămase de executat, precum şi cheltuieli eligibile în sumă de 2.580.193,36 lei, din care: 51.603,87 lei – contribuţia proprie la cheltuielile eligibile în procent de 2% din valoarea totală eligibilă a proiectului şi 2.528.589,49 lei – reprezentând finanţarea nerambursabilă în procent de 98% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Investiţii în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe
Totodată, au fost votate în bloc mai multe proiecte de hotărâre referitoare la aprobarea Documentaţiei de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii privind Creşterea eficienţei energetice. Îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale contribuie la crearea şi menţinerea de locuri de muncă, cu efect asupra contracarării recesiunii economice, prin impulsionarea industriei de construcţii, precum şi a industriilor conexe extrem de afectate de criza economică.
Investiţiile în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe vor contribui la reducerea sărăciei energetice, prin reducerea costurilor cu încălzirea populaţiei, în special a celor cu venituri reduse, ceea ce va ajuta la îmbunătăţirea puterii de cumpărare a categoriilor sociale defavorizate.
Acest domeniu major de intervenţie va contribui la coeziunea socială, acordând o atenţie deosebită grupurilor vulnerabile ale populaţiei cu venituri mici.
Implementarea măsurilor de eficienţă energetică în blocurile de locuinţe va duce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei, prin: Îmbunătăţirea condiţiilor de confort interior; Reducerea consumurilor energetice; Reducerea costurilor de întreţinere pentru încălzire şi apă caldă menajeră; Reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul şi consumul de energie, conducând la utilizarea eficientă a resurselor de energie, în conformitate cu Strategia Europa 2020.
Municipiul Craiova deţine în prezent pe întreg teritoriul cca 3600 de blocuri de locuinţe care din construcţie prezintă un grad de izolare termică destul de scăzut, iar în ultimii ani, proprietarii locuinţelor au finanţat intervenţii parţiale de reabilitare termică, majoritatea neautorizate şi în lipsa unei expertize tehnice şi energetice elaborate de persoane atestate în acest sens.
La aceste blocuri încălzirea se realizează cu agent termic produs de sistemul centralizat de termoficare cu centrale termice de bloc ce funcţionează cu gaze naturale sau centrale de apartament (montate în ultimii ani).
