Glasul pământului pare să fie mai puternic decât legăturile de sânge dintre oameni. Deşi se spune că la bătrâneţe omul ar trebui să aibă o viaţă mai puţin tumultoasă, această regulă nu se aplică mereu. Este şi cazul Corneliei Ciuculescu, o femeie în vârstă de 69 de ani, care locuieşte în comuna Bistreţ.
Toată viaţa a fost nevoită să umble prin tribunale pentru a i se face dreptate. Norocul nu a fost însă de partea ei, ghinioanele venind unul după altul. Situaţia este cu atât mai tragică, cu cât răul cauzat femeii vine chiar din partea rudelor sale. Încă de când era copil, Cornelia Ciuculescu a trebuit să înfrunte greutăţile vieţii.
Femeia nu a avut parte de o familie în adevăratul sens al cuvântului. Nici nu apucase de prea mult timp să spună cuvântul ,,mamă”, întrucât femeia a fost adoptată de fratele tatălui biologic. Din acel moment, viaţa acesteia a luat o altă întorsătură, necazurile ţinându-se lanţ.
Pe mine nu m-au crescut părinţii biologici. Tatăl meu m-a dat spre adopţie fratelui său, iar acesta împreună cu soţia m-au crescut. Când eu am împlinit vârsta de cinci ani, mama mea adoptivă s-a îmbolnăvit şi tot în acelaşi an am fost adoptată, cu acte în regulă. Din nefericire, tot atunci mi-am pierdut mama adoptivă, iar trei ani mai târziu a decedat şi tatăl meu adoptiv. Apoi, după aceste întâmplări, o mătuşă de-a mea m-a crescut un an de zile.
Cornelia Ciuculescu
Nici nu bănuia ce urma să o aştepte
După toate aceste tragedii, femeia s-a reîntors la familia biologică. Până aproape de vârsta majoratului, Cornelia Ciuculescu a locuit la părinţii naturali, iar apoi s-a căsătorit.
Femeii nici nu-i trecea prin gând ce urma să o aştepte. La vârsta de 19 ani una dintre mătuşile sale i-a mărturisit că părinţii adoptivi i-au lăsat casa în care copilărise până la opt ani. Cu lacrimi în ochi, Cornelia Ciuculescu povesteşte că totul era cât se poate de legal, singurul proprietar al locuinţei fiind doar ea.
Actele aveau să dovedească aceste lucruri. Destinul a făcut ca tatăl biologic să deţină actul care atesta că femeia este singurul proprietar al casei, dar şi actul de adopţie. Într-o conjunctură stranie, respectivele documente nu au mai fost de găsit.
Părinţii biologici m-au luat înapoi. Până la 17 ani am locuit împreună cu aceştia, după care m-am căsătorit. La 19 ani, o mătuşă mi-a spus că părinţii adoptivi trecuseră casa în care am crescut până la opt ani, pe numele meu. Tatăl natural mi-a confirmat acest lucru, însă pierduse actele.
A mai povestit femeia
Actele doveditoare i-au fost furate
Cornelia Ciuculescu ne-a mărturisit că actele cu ajutorul cărora putea să dovedească faptul că respectiva casă îi aparţine, au fost furate de cei care i-au ocupat locuinţa în mod abuziv. Nici măcar în momentul în care femeia a reuşit să scoată din nou actele, nu a putut să-i alunge pe cei care locuiau în propria-i casă.
Şi cum un vechi proverb românesc spune că ,,banul este ochiul dracului”, fraţii tatălui adoptiv au început lupta pentru avere. Ani la rând, femeia s-a judecat cu aceştia însă totul a fost în zadar. Rudele i-au acaparat casa părintească, fără a deţine act de proprietate.
Fraţii tatălui meu adoptiv au furat actele prin care puteam să dovedesc că sunt singurul proprietar. Din fericire, am reuşit să scot, din nou, acele acte. După ce ne-am judecat, mi-au plătit daune, doar că tot nu au părăsit casa. M-am judecat cu fraţii tatălui adoptiv. Copiii lor s-au căsătorit şi încă locuiesc în casa mea. Aceştia au titlu de proprietate doar pe pământ, nu şi pe casă.
Cornelia Ciuculescu
«Doamna primar mi-a spus că eu nu mai am niciun drept acolo»
Mai mult de atât, Cornelia Ciuculescu povesteşte că Judecătoria din Băileşti i-a dat câştig de cauză, însă conducerea primăriei din Bistreţ a făcut tot ce a putut pentru a-i pune beţe-n roată. Femeia ne-a mărturisit că actualul primar al comunei Bistreţ, Cristiana Antonie, a izgonit-o de nenumărate ori din incinta instituţiei publice.
M-am dus de atâtea ori la primărie, însă doamna primar, Cristiana Antonie, m-a dat afară şi mi-a zis că aceea nu este casa mea. Am făcut o cerere prin care sper să-mi recuperez măcar pământul, cele zece pogoane. Tot cei care locuiesc acum în casa mea deţin şi pământul. Doamna primar mi-a spus că eu nu mai am niciun drept acolo. I-am prezentat doamnei primar actul de adopţie şi nici nu a vrut să-l ia în seamă.
A menţionat femeia
«Doamna primar mi-a promis ajutor doar în timpul campaniei electorale, să o votez»
Acum, femeia locuieşte în casa soţului său, care a decedat cu foarte mulţi ani în urmă. Locuinţa este pe cale să se prăbuşească, deoarece lângă aceasta există o clădire ruină, aflată în proprietatea primăriei Bistreţ, care s-a prăbuşit peste casa Corneliei Ciuculescu.
Totodată, femeia spune că primarul Cristiana Antonie i-a promis, în urmă cu cinci ani, în timpul campaniei electorale, că îi va oferi o sumă de bani pentru a-şi reabilita casa în care locuieşte în acest moment.
Primăria trebuia să mă despăgubească. Doamna primar a venit, s-a uitat şi iniţial mi-a zis că nu am nevoie de ajutor, că-mi pot repara singură casa. După aceea, în urmă cu cinci ani, în timpul campaniei electorale, mi-a zis că-mi va oferi suma de 7.000 lei pentru a-mi renova casa. Bineînţeles că a făcut acest lucru ca să o votez. După … nu am mai văzut nimic.
Cornelia Ciuculescu
Femeia speră că i se va face dreptate, în cele din urmă
Procesul nu a mai continuat, însă una dintre nepoatele femeii susţine că intenţionează să redeschidă cazul cât mai curând.
Nu este posibil ca şi doamna primar să se comporte într-un asemenea mod josnic cu bunica mea, să o umilească doar pentru că este lipsită de ajutor. Casa în care locuieşte acum stă să se prăbuşească, din cauza ruinei de alături, care se află în proprietatea primăriei. Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a redeschide cazul, deoarece bunica mea are acte doveditoare că imobilul în care a crescut până la opt ani i-a fost furat.
Mihaela Ciuculescu, nepoata femeii
