Trei persoane din judeţul Olt au ajuns la finalul săptămânii trecute în spital cu suspiciunea de Antrax. Doi dintre ei au fost internaţi la spitalul din Caracal. Este vorba de doi bărbaţi, unul de 60, iar celălalt de 65 ani, potrivit reprezentanţilor Spitalului din Caracal.
Cei doi bărbaţi, din localităţile Vişina, respectiv Dobrosloveni, ar fi contactat bacteria ce provoacă boala după ce au sacrificat o capră. Cel care a tăiat animalul s-ar fi înţepat cu unul dintre oase. Celălalt pacient, proprietarul caprei, a consumat din carnea animalului. Pe de altă parte, o femeie din Coloneşti a fost dusă la spitalul Judeţean din Piteşti, tot cu suspiciunea de Antrax. Femeia s-ar fi îmbolnăvit după ce ar fi intrat în contact cu cadavrul unei capre, după inundaţiile recente care au ucis mai multe animale.
Pacienta, în vârstă de 50 de ani, se află sub supraveghere. Din punct de vedere clinic este Antrax. Vorbim însă de o formă uşoară ce poate fi tratată cu antibiotice.
Ne-a declarat Constantin Camelia, medic primar Boli Infecţioase din cadrul SJU Piteşti
De la toţi pacienţii au fost recoltate probe ce au fost trimise spre analiză Institului Cantacuzino din Bucureşti, rezultatele analizelor fiind aşteptate în aceste zile.
Despre Antrax (sursa: sanatateatv.ro):
Antraxul este o boală infecţioasă acută cauzată de bacteria Bacillus anthracis, microb ce creşte în murdărie şi poate fi ingestat de oi, vaci, cai sau capre (animale ierbivore). Când este inhalată de oameni bacteria cauzează insuficienţă respiratorie şi decesul pacientului în mai puţin de o săptămână.
Transmiterea la oameni se face în mod normal prin intermediul contactului cu animalele infectate dar poate apărea şi ca urmare a inhalării aerului umplut cu sporii bacilului. Boala afectează în special indivizii care manevrează pielea animalelor (fermieri, măcelari şi veterinari) sau care torc lâna.
Există trei tipuri de antrax: cutanos, respirator şi intestinal.
Antraxul cutanos: cele mai multe infecţii cu antrax apar atunci când bacteria intră printr-o tăietură sau abraziune a pielii. Cu o terapie antimicrobială propice, moartea survine în cazuri rare.
Antraxul respirator: infecţiile cu antrax din sistemul respirator (contractate prin respirarea particulelor infectate) produc moartea pacientului la 1-2 zile după manifestarea acută a simptomelor.
Antraxul intestinal: infecţia cu antrax a tractului intestinal apare cel mai adesea după consumul cărnii contaminate. Se caracterizează prin inflamarea acută a tractului intestinal.
Forma inhalată a antraxului (antraxul pulmonar) este o formă rară şi fatală. Studiile unor cazuri precedente au indicat că o doză cuprinsă între 2.500 şi 55.000 de spori de antrax este letală, iar simptomele se pot întinde de la câteva ore la câteva zile şi implică efectele unei răceli, cum ar fi febra, tusea, slăbiciunea sau durerile în capul pieptului. Al doilea stadiu al bolii este de obicei fatal, în doar câteva zile. Deteriorarea pulmonară privează corpul de oxigen. Infecţia creierului poate apărea şi ea. Antibioticele sunt eficiente doar în fazele timpurii ale bolii pentru că ele luptă împotriva bacteriei, şi nu împotriva toxinelor produse în abundenţă de aceasta.
Forma cutanată a antraxului este cauzată de acelaşi germene dar acesta este contractat prin intermediul unei leziuni a pielii. La trei-cinci zile după infectare, pe suprafaţa pielii apare un abces nedureros. După una sau mai multe zile acest abces se înnegreşte şi devine o rană deschisă. În Statele Unite ale Americii, antraxul cutanos are un procent de 95% din toate cazurile de antrax şi poate fi tratat cu uşurinţă cu ajutorul antibioticelor. Dacă este lăsat netratat, 5% din cazuri progresează către o infecţie sanguină periculoasă care, de obicei, este fatală.
Antraxul este tratat cu ajutorul antibioticelor prescrise de medic. Pentru a fi eficient, tratamentul trebuie administrat de timpuriu. Vaccinul împotriva antraxului este disponibil pentru persoanele care au ocupaţii riscante. Răspândirea antraxului poate fi prevenită prin mânuirea cu grijă a animalelor moarte suspectate cu antrax, asigurarea unei bune ventilaţii în momentul procesării pielii, lânii, părului sau blănii şi vaccinarea animalelor.
