Fermierul mehedinţean Cornel Stroescu, preşedintele Camerei Agricole Mehedinţi dar şi al Camerei agricole Naţionale a purtat discuţii cu ministriul Daniel Constantin pe tema înfiinţării Camerei Agricoleîn fiecare judeţ din ţară.
Organismul care ar urma să-i reprezinte cel mai bine pe toţi fermierii din România, indiferent dacă sunt mici agricultori sau investitori de anvergură în această ramură a economiei a fost înfiinţat până în acest moment în mai puţin de jumătate din judeţele ţării. Ales în urmă cu circa două săptămâni preşedinte al Camerei Agricole Naţionale, Cornel Stroescu militează pentru înfiinţarea acestei structuri, vitală, după cum susţine pentru agricultura românească, în absolut toate judeţele ţării.
Acesta a fost motivul întâlnirii pe care am avut-o cu domnul ministru. Vă pot spune că am găsit deschidere şi înţelegere, în ceea ce priveşte viitorul Camerei agricole. Domnul Constantin a spus că sprijină înfiinţarea organismului reprezentativ al fermierilor români la nivelul tuturor structurilor administrativ-teritoriale din România. Am primit asigurarea că termenul până la care camerele agricole se pot înfiinţa va fi prelungit, astfel încât să fie organizate în toate judeţele alegeri pentru stabilirea colegiului Camerelor agricole şi ulterior a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor acestora. Este un pas foarte important în acest demers al nostru şi vă pot spune că mă declar mulţumit de discuţiile purtate de domnul ministru. Voi face demersuri în următoarea perioadă să mişcăm lucrurile şi în judeţele în care nu s-a întâmplat nimic până acum la acest nivel. Voi face în primul rând adrese către toate Prefecturile din aceste judeţe, care pot să creeze cadrul informativ şi să preia iniţiativa pentru constituirea camerelor agricole. Trebuie să-i găsim pe cei mai puternici fermieri care se vor putea implica şi care şi vor putea susţine pe viitor acest proiect în judeţele lor.
Cornel Stroescu
Acesta a mai spus că nu va fi nici foarte greu, dar nici prea uşor.
Mă bucur că aici, la Mehedinţi, am reuşit să fim printre primii din România care au înfiinţat Camera Agricolă. Nu am făcut paşi mari, dar sunt convins că pe viitor putem reuşi. Unul dintre aceşti paşi este faptul că pentru prima dată în acest judeţ, o structură care îi reprezintă pe fermieri a cerut autorităţilor publice să evalueze pagubele creeate de vremea rea din ultima perioadă şi lucrurile observ că s-au mişcat. Până acum toţi au făcut acest lucru în nume personal, acum în calitate de preşedinte al Camerei agricole jueţene am pus mai presus interesul tuturor şi am cerut evaluarea pagubelor în numele tuturor. Şi lucrurile se mişcă, autorităţile au fost nevoite să accepte şi să discute solicitările şi demersurile noastre. Poate acum rolul Camerei agricole nu este înţeles pe deplin, dar sunt convins că fermierii vor veni spre noi atunci când vor înţelege că nu vor avea decât de câştigat. Trebuie să aplicăm vechea zicală românească „unde-s doi puterea creşte”. Colegii noştri din agricultură trebuie să accepte că doar uniţi putem obţine foarte multe avantaje, desigur vorbesc aici de avantaje oneste, obiective, avantaje în folosul fermierilor şi nu în ultimul rând al consumatorului român. Pentru că până la urmă o ţară cu o agricultură prosperă nu înseamnă altceva decât bunăstare pe masa românilor.
Cornel Stroescu
Pentru a pune la punct Camera Agricolă din România, Cornel Stroescu spune că ar vrea să implementeze şi la noi în ţară sistemul Camerei agricole franceze.
Vrem să ne inspirăm după modelul francez, pentru că este unul bine pus la punct şi provine dintr-o ţară în care ramura agricolă este foarte dezvoltată. Ca şi în Franţa şi la noi Camera agricolă trebuie să fie o institutie publică de consultanţă, care să reprezinte interesele tuturor agricultorilor în faţa autorităţilor. În acelaşi timp ea trebuie să fie un serviciu pentru cei care lucrează în acest domeniu. Ca să vă dau un exemplu, în Franţa în cadrul Camerei agricole s-au înfiinţat mai multe laboratoare care prestează foarte multe alte servicii pentru fermieri. În cadrul Camerei agricole putem înfiinţa laboratoare care să facă tot felul de analize pentru fermieri. Vorbesc aici de analize de sol, de fructe, analiza cerealelor, în urma cărora să se elibereze şi buletine care să ateste calitatea produselor. Acestea i-ar ajuta foarte mult pe fermierii români, care în multe situaţii sunt neputincioşi în faţa marilor cumpărători de cereale, spre exemplu. Am întâlnit cazuri în care fermierii din Mehedinţi recoltau grâul de pe teren, îl încărcau în camioane şi mergeau către silozuri cu speranţa că vor primi un preţ bun. Acolo însă aflau că grâul pe care l-au adus nu este de primă calitate, deşi el poate era, pentru că analizele erau făcute de cumpărător. Vedeţi, în aceste situaţii îi pot ajuta laboratoarele înfiinţate în cadrul camerelor agricole. Fermierul îşi testează producţia şi ştie astfel ce preţ poate cere pentru ea, nu mai este obligat să accepte compromisul. Acesta este doar unul din avantajele unei camere agricole puternice, care să-i reprezinte cu adevărat pe fermierul român. De aceea am vrea să implementăm sistemul francez, unde fermierii au avut numai de câştigat în faţa autorităţilor publice si chiar în relaţile de afaceri, pentru că a avut cine să-i susţină cu fermitate.
A mai declarat fermierul Cornel Stroescu
